Archive for iunie, 2009

Plec…incepe aventura mea!

Maiine,  la  aceasta ora, in mod cert voi dormi foarte adanc sau deloc pentru ca la 7 am avion spre Bruxelles. Acum ca tati a intrat pe o „linie de plutire” (desi moare de dorul fetitei lui si eu de dorul lui) incepe aventura mea. Plec sa caut apartament pentru noi trei…plec departe de minunea mea de fetita – pentru prima data o perioada atat de lunga (10 zile). Mi se strange sufletul si am permanent un nod in gat gandindu-ma ca o las acasa, fara mine, fara tatal ei, de care deja ii este foarte dor…dar nu am ce face…sa vezi boceala naibii ce o sa mai trag eu  de dorul ei! Ea a mai stat fara mine, dar era foarte, foarte mica…acum intelege, vorbeste…este cu totul altfel…ma apuca plansul numai cand ma gandesc la faptul ca plec..10 zile…asta da, va fi o piatra de incercare foarte grea pentru mine, dar si pentru ea. Sper sa trecem cu bine peste episodul asta…oricum…o sa ma rup in bucatele mici de dorul ei! Sper sa gasesc repede un apartament ok (eu una mi-as dori din suflet ceva la parter cu o curte mica sa o pot tine pe fata cat mai mult afara nu doar cateva ore in parc!), dar sa vedem…

Am niste emotii cumplite…pentru tot ce ma asteapta acolo..pentru tot ce las aici (ca pe langa fi-mea ma mai doare sufletul si ma doboara si gandul ca, in curand, o sa fiu departe de ai mei, o foarte lunga perioada de timp-  bunica-mea si mama- cu care ma vad aproape zilnic, unchi-miu, taica-miu)….pentru ca imi dau seama ca gata, a venit momentul.Pana acum…m-am lasat purtata de val gandindu-ma..”lasa ca mai e”, ” lasa ca ma descurc”…dar acum sincer…sunt putin speriata.  Cel mai greu imi este sa-mi inchipui cum vor fi zilele fara „mamicuta..fa, mamicuta..drege, mamicuta, da-mi”…fara zambetul ei, fara ghidusiile ei, fara ochii ei, fara glasciorul ei…offfff…na ca iar bocesc! N-am crezut niciodata ca voi fi genul asta de mama…ca eu sunt mai dura de felul meu….iaca, sunt!!!

As vrea sa inchid ochii, sa dorm si cand ma trezesc sa fie toate rezolvate…eu sa nu fi fost plecata deloc, sa fiu cu fetita mea si cu sotul meu….

Gata, m-am descarcat…acum ma duc sa dorm…Bruxelles j’arrive! (cam zombi si stresata nevoie mare…dar tot vin!)

Ramasesem in urma cu noi (la noi sunt deja vechi) retete promise pentru bebei…ma tin de cuvant ca cine stie cand mai apuc sa le postez!

Comments (5) »

Retete ciorbite si supe

Ciorbite/supite

Niciodata nu pun ulei in supe sau ciorbe.

Baza supelor si ciorbelor este intodeauna aceeasi: foarte multe legume taiate marunt, cubulete (cu pui sau fara), fara ceapa calita sau legume calite (legumele doar se fierb)

Ciorba de salata- dupa 1 an si 3 luni

Una din preferatele Catincai.

Legume (morcov, dovlecel, un cartof mic, ardei gras rosu, ceapa, o rosie fara coaja ) taiate cubulete foarte mici. Se pun la fiert toate odata si se lasa sa fiarba bine. Se adauga cateva frunze de salata, taiate marunt, un praf de sare si se lasa sa fiarba aproximativ 5 minute. Se adauga cate putin, cate putin un ou batut si se mai lasa la fiert inca 10 minute. Se serveste la bebe cu lamaie stoarsa in momentul in care papa ciorbita.

 

Supa cu taietei- dupa 11 luni

Supa clasica de pui sau de legume, fara adaosuri de ulei, cu legume multe taiate cubulete, necalite..la care adauga un pumn de fidelute sau taietei spre finalul fieberii.

 

Supa de legume cu orez- dupa 11 luni

Supa clasica de legume la care se adauga, spre finalul fierberii, 2 linguri de pasta tomate sau doua rosii proaspete trecute prin blender si o mana de orez…se lasa la fiert pana fierbe orezul si se pune patrunjel.

 

Supa de pui a la grec- dupa 1 an si 4 luni

Supa clasica de pui si legume (fara dovlecel si rosie)  la care, spre finalul fieberii se adauga o lingura de smantana amestecata cu un ou batut si subtiata cu apa. Se mai lasa la fiert aproximativ 10 minute.

Leave a comment »

Pui la cuptor cu mar/ Pui la cuptor cu brocolli- peste 10 luni

 Pulpe de pui dezosate, un mar curatat de coaja si taiat felii subtiri, 2 catei de usturoi, un cartof mare taiat rondele foarte subtiri. Se pun pulpele pe un pat format din feliute de mar si cartof amestecate, se adauga usturoiul, si apa cat sa acopere puiul. Se pun la cuptor acoperite cu o folie de aluminiu timp de 15 minute…dupa care se scoate folia si se lasa la cuptor pana scade apa, avand grija sa intoarceti puiul si pe o parte si pe alta ca sa-si ia aroma de la mar.

 La reteta cu brocoli se procedeaza la fel cu mentiunea ca brocoli se pune crud, peste pui , usturoiul si cartof dupa ce ati scos folia de aluminiu.

Comments (2) »

Tocanita de pui – peste 11 luni

Atat de banala si totusi atat de apreciata…fi-mea mananca cu ambele maiini…. 😀

Legume multe, taiate cubulete foarte mici (eu pun morcov, cartof, un sfert de dovlecel, 3-4 feliute de cartof dulce, ceapa si usturoi), 2 pulpe dezosate taiata cubulete foarte mici.

Se inabuse putin ceapa si usturoiul (aprox 20 secunde) intr-o lingurita de ulei si doua de apa, apoi se adauga puiul taiat cubulete si se lasa si acesta la inabusit aproximativ un minut, adaugand apa. Se pun restul de legume si apa si se lasa la fiert aproximativ 10-15 minute. Apoi adaugati 2 linguri de pasta de tomate sau 2 rosii mari trecute prin blender (eu prefer la aceasta mancare pasta de tomate!) si lasati sa fiarba pana scade apa la sfert…la foc mic.

Leave a comment »

Cartofi frantuzesti- peste 1 an si 3 luni

Nu este preferata mea ca fi-mea ar manca in nestire cartofi..dar este in mod cert mancarea salvatoare atunci cand nu ai timp sa gatesti…chestii mai complicate.

Aveti nevoie de 2 cartofi mari, taiati cubulete foarte mici, 3 linguri (rase) de branza telemea rasa pe razatoare (si eventual desarata), o ceapa verde taiata marunt, un iaurt mic (sau doua linguri de smantana subtiata cu putina apa (eu prefer iaurtul). Eu feirb cartofii inainte dupa care ii pun intr-un vas de yena astfel: un strat de cartofi, unul de branza, putina ceapa, un strat cartofi…si tot asa. La final adaug iaurtul sau smantana subtiate cu apa (un borcan de iaurt, o cana de apa- o lingura de smantana 2 de apa). Uneori bat si un ou pe deasupra, dar Catinca nu s-a dat in vant dupa varianta asta asa ca am preferat sa-i pun un ou fiert taiat bucatele.

Pofta buna la pitici!

Leave a comment »

Prajitura „de sezon” cu cirese – de la 1 an

Prajitura cu cirese

Este una din putinele prajituri pe care i le-am dat Catincai pana acum (i-am mai dat tarta cu mere si budinca cu lamaie sau mandarina- o sa va postez si retetele astea)…pentru ca eu fug ca de ala negru cu coarne de zahar! Este o praji invatata de la mama mea…de fapt ea este cea care o face cel mai des pentru fata.

Aveti nevoie de 5 oua mari, 5 linguri de ulei, o cana+o lingura de faina, coaja de lamaie, un plic de zahar vanilat, 500g cirese sau visine (fara samburi, evident!), ¾ dintr-o cana cu  zahar (reteta este cu cana intreaga de zahar, dar iese prea dulce!)

Albusurile de la oua se bat cu zaharul ca la bezea si se adauga peste ele galbenusurile frecate cu ulei (ca o maioneza). Ulterior se incorporeaza gradat faina.

Tava se imbraca in hartie de copt. Se toarna compozitia, se presara fructele si se coace la foc potrivit circa 40 de minute.

Fi-mea culege ciresele din prajitura si de abia dupa aceea papa si restul…dar eu sunt foarte fericita cu acest amanunt!

Leave a comment »

1 an si 10 luni…”nu, apoape 2, mami!”

Am fata mare…azi (adica deja ieri) ma uitam la pozele ei de cand avea 10 luni si nu-mi vine sa cred…mi se pare ca este foarte schimbata! Papusica mamei…mi-a zis cand i-am spus ca are un an si 10 luni: „nu, apoape 2, mami!

Asa dormea atunci…si asa doarme acum!

Catinca Maria 3977

IMG_4855

 

 

 

 

 

 

 

 

  

Cam asa faceam ghidusii atunci…si asa reactionam acum!

Catinca Maria 4100IMG_4856

 

 

 

 

 

 

 

 

Descoperim mereu lucruri noi!

Catinca Maria 4290

IMG_4904

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Invatam sa mergem si acum ne perfectionam in eleganta mersului!

Catinca Maria 4024

Catinca Maria 4259Fotografii-0061IMG_4895

 

 

 

 

 

 

De mica i-a placut sa i se faca poze!

Catinca Maria 4165IMG_4892

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La masa!

Catinca Maria 4057

IMG_4653

 

 

 

 

 

 

 

Catinca Maria 4270

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Plimbarile si joaca in parc!

Catinca Maria 4308IMG_2407

 

 

 

 

 

 

IMG_4863Fotografii-0072

 

 

 

 

 

 

 

LA FIX 10  LUNI SI FIX 1 AN SI 10 LUNI! LA MULTI ANI IUBITA NOASTRA!

Catinca Maria 4368IMG_4943

Comments (2) »

Inventii pentru bebelusi 4

Scaun la purtator

O inventie foarte utila pentru vizite in care nu ai chef sa cari dupa tine carutul sau nu ai cum sa iei cu tine scaunul-masuta pentru bebe! Cantareste 140g, se pliaza la dimensiunea unui portofel mai mare, este lavabil si este destul de scump pentru o bucatica de material cu centuri (50 euro)…dar este o inventie! L-am gasit AICI.

in-the-pocket-baby

DESIGN SI NU NUMAI!

Arata spectaculos si modernist…se pare insa ca are si o gramada de „beneficii ascunse”: hamacul este facut din bumbac organic, patul este gandit in asa fel incat odata ce ai pus copilul in el incepe sa se legene foarte usor ajutandu-l sa adoarma si inlaturandu-i (prin aceste miscari) si eventualele colici (la faza asta ma indoiesc profund, dar ei asa spun!), este putin inclinat (ridicat) la nivelul capului pentru a preveni refluxul gastric. Nu stiu cat de „smecher” este in realitate, dar in mod cert, ca piesa de mobilier, este interesant! L-am gasit AICI

9802_180808125035

CARUTUL INTR-UN RUCSAC!

Visul oricarei mamici…un carut super usor, pliabil la o dimnesiune cat mai mica si usor de manevrat! El exista…este carutul care se pune intr-un rucsac! Catareste 4kg cu tot cu rucsac, este destinat copiilor de peste 6 luni si arata bine! L-am gasit AICI

3093_3110573827

 

Comments (4) »

Acum 4 ani s-a cutremurat Pamantul!

127Dragul meu,
Acum 4 ani s-a cutremurat Pamantul (la propriu!) ca sa anunte o Romanie intreaga ca in acel moment noi paseam impreuna in fata lui Dumnezeu! Au trecut 4 ani… dar parca a fost ieri! Poti sa-ti spun astazi ca te iubesc ? Daca nu, pot sa-ti spun maine ? Dar poimaine ? Pentru te voi iubi in fiecare zi din viata mea.

087

126

E noapte! Tarziu, in noapte (chiar daca mesajul il voi publica maiine) ….stelele stralucesc, aducandu-mi aminte de stralucirea ochilor tai, stralucire pe care nu cred c-am sa o pot uita vreodata si pe care nu am vazut-o decat 2 doua ori de cand suntem impreuna: la nunta noastra si cand s-a nascut minunea noastra de fetita!

141

153

 

 

 

 

 

 

 

 

Daca sarutarile ar fi apa, ti-as darui un ocean intreg. Daca imbratisarile ar fi frunze, ti-as darui o padure. Daca dragostea ar fi spatiu, ti-as darui o galaxie.

156

172185

 

 

 

 

 

Ce bine ca esti, ce mirare ca sunt!
Doua cântece diferite, lovindu-se amestecindu-se,
doua culori ce nu s-au văzut niciodata,
una foarte de jos, intoarsa spre pământ,
una foarte de sus, aproape rupta
în infrigurata, neasemuita lupta
a minunii ca esti, a-ntimplarii ca sunt. (Nichita Stanescu)

329

366419

 

 

 

 

 

 

 

 

 

425

Am dansat o noapte intreaga ca si cum ar fi fost prima si ultima din viata noastra!

529

600

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dupa 4 ani avem aceste amintiri….

380SI MINUNATIA NOASTRA DE FATA!

LA MULTI ANI IUBITULE!

Comments (14) »

Ghinon de ghinon! Bruxelles, mon amour!

N-am fost niciodata superstitioasa…mai mult de atat, intotdeauna am crezut cu tarie ca cei superstitiosi „patesc” tot felul de chestii tocmai pentru ca ei cred in bazaconiile astea! Asa ca, din spirit de contradictie sau pentru ca pur si simplu vreau sa cred ca nu a fost altceva decat un ghinion…am numit postarea aceasta „ghinion de ghinion”.

Va spuneam intr-o postare mai veche ca drumul vietii noastre de familie se va schimba …ca pornim catre Bruxelles, pentru o perioada definita de timp, pentru ca sotul meu a primit un post acolo.

„Filmul”  vietii noastre a inceput sa se schimbe palpabil inca de aici din Romania. Nu o sa stau sa va povestesc cate hartoage au fost facute (mai mult de sotul meu decat de mine!) si cat de dezorientata am fost incercand sa-mi imaginez ce trebuie sa iau cu mine cand plec intr-o tara straina pentru niste anisori….e ca si cum te muti cu totul…

„Sesiunea bagaje”

Vreau doar sa va povestesc ce „ghinion de ghinion” am avut noi ca familie, dar mai ales sotul meu! El trebuia sa plece pe 10 iunie. Pe 9 a primit, de la noul job, un mail in care ii erau solicitate niste hartii in plus (dupa care a trebuit sa alerg eu a doua zi). Bagajele nu erau terminate, casa era plina de trollere, haine imprastiate, liste si listute si printre ele se strecura cu viteaza si gratie fi-mea care, in mod evident, solicita atentie! Noaptea dormeam aproximativ 4-5 ore pentru ca pur si simplu nu puteam adormi…cred ca de la stres! Pe 11 iunie seara…pe la 12 noaptea am reusit sa inchid si ultima valiza burdusita. Sotul meu masurase masina in lung si-n lat si calculase cu mare precizie cate trollere intra in ea….omisese insa un amanunt : cat de burdusite erau acestea! Asa ca pe la 1.00 noaptea, dupa ce carase in masina, impreuna cu prietenul nostru, toate trollerele, cutiile si ursuletul de calarit al Catincai, am declarat „Sesiunea de bagaje inchisa”. Cand a venit in casa…transpirat si mort de oboseala..ii atrag atentia ca mai este un geamantan burdusit de bagat in masina….unul MARE. Oupsssss….dar unde? Masina este plina ochi! S-a votat in unanimitate ca se va pune bagajul a doua zi, inainte de plecare.

Pana la Arad…te lasa nervii!

A doua zi, face sotul meu „lego”  si haltere la prima ora…scoate tot si rearanjeaza pana intra toate bagajele! Face un dus si reuseste sa plece spre Arad! Uraaaa!  Ura si la gara as putea spune…pentru ca dupa ore intregi de mers…il apuca noaptea si se opreste la Deva ….blocaj la Sibiu, blocaj la Sebes….si uite asa pierde timp aiurea!

Ghinionul „loveste” in Ungaria!

Mda…cam asa…vorbesc cu el inainte de a iesi din Romania…toate bune si frumoase…ramane sa-l mai sun eu mai tarziu! Orele trec si se face 13.00. Ia sa sunam sa vedem ce face: telefonul inchis! Imi spun ca este intr-o zona in care probabil nu are retea. Sun si dupa o ora, dupa doua, deja ma panichez. Pe la 16-17 suna telefonul meu – un numar ciudat…e clar..e el!

Raspund si aflu cu stupoare ca:

1. Domnii de la Vodafone Romania au uitat sa-i deschida roaming-ul asa ca a trebuit sa cumpere o cartela de acolo!

2. S-A STRICAT MASINA!

Daca la punctul 1 stiam ce am de facut (sa-i sun si sa ma cert cu ei!)…la punctul 2 am ramas muta si recunosc, nu prea vroiam sa inteleg ce se intampla.

Da, s-a stricat masina…a facut brammm, brummm…sau ce naiba o fi facut si gata, s-a oprit! Curge lichid, posibil furtun spart…o iau cu platforma..o duc in service Opel…il intorc din drum vreo 50 de km pana la Gyor..cam asta am inteles eu in prima faza…si oricum asta era esenta!

Inchid telefonul contrariata si simt cum incepe sa mi se stranga stomacul. Pun mana pe telefon si sun la Vodafone unde, ca de obicei, port o conversatie extrem de inteligenta cu un pusti care nu stie de capul lui…si care tot incearca sa-mi explice mie ca sotul meu a cerut niste relatii despre roaming si nu a cerut sa i se porneasca acest serviciu (pe naiba!)…ma apuca piticii…fac „marrrr si ham”…nenea nu se sperie! Mai mult incearca sa-mi zica cum ca oricum el nu-mi poate porni serviciul…ca solicitarea trebuie facuta de catre titular…ma apuca iar piticii si ii spun „amice, sunt nevasta-sa si sotul meu a ramas in drum cu masina in Ungaria…asa ca fa bine si deschide acum roamingul!”. Cedeaza, „face o exceptie” si-l porneste imediat.

Imi sun sotul pe numarul de Ungaria…ii spun ca am rezolvat la Vodafone si incep sa pun intrebari…la care nici el saracu’ nu stie sa-mi raspunda…asteptam pana ajunge in service-ul non-stop unde au promis ca-l duc. Va reamintesc ca asta se intampla vineri dupa-amiaza! Inchid telefonul si de abia atunci incep sa ma panichez: masina stricata, intors din drum, nu ajunge la timp, ce face cu bagajele, ce se intampla daca nu se poate repara repede….din ce in ce mai multe intrebari incep sa mi se plimbe prin cap. In timp ce stateam paralizata pe fotoliu facand eforturi sa ma gandesc ce as putea face, cum l-as putea ajuta, ajunge socrul meu la noi acasa (venea s-o ia pe fetita la plimbare!). Ii povestesc si se albeste la fata! Incearca sa para relaxat, dar nu reuseste..se aseaza pe fotoliu si il vad ca incearca sa se gandeasca si el  ce e de facut!

Circ si telefoane!

Nici nu vreau sa ma gandesc cat vor veni facturile la telefoane! Urmatoarele ore mi le-am petrecut calare pe telefon! Sotul meu a ajuns la service-ul cu pricina care s-a dovedit a nu fi service Opel ci un service oarecare, pozitionat „strategic” intr-un camp…cu niste domni „extrem de amabili” care erau gata sa se repeada sa-i dea motorul jos..atata doar ca nu si-au gasit fraierul! A urcat masina inapoi pe platforma, a platit 60 de euro pentru ca-i pusesera aparatul de testare pe masina…si a cerut sa fie dus la un service Opel!

Ohhh, da…am uitat sa va spun ca masina noastra a iesit din grantie de putin timp!

Aventuri in Gyor!

Orasul asta va avea, pentru tot restul vietii mele, o rezonanta aparte! Sotul meu, nervos si stresat (nu spunea, dar ii simteam tensiunea in voce!) ajunge in final la service-ul Opel din Gyor unde…surpriza…inchis pana luni! Helloooo…el trebuie sa fie luni la Bruxelles! Platforma descarca masina..isi iau banii 130 de euro si el este nevoit sa lase masina incarcata ochi, cu toate bagajele,  cheile si talonul (ca asa e regula!) in curte la service (curte pazita,dar oricum…)!

Ok..si acum??? O intrebare pe care cred ca ne-o puneam toti si nu gaseam raspuns!

Un tata ca nimeni altul!

Da, da…intotdeauna l-am admirat pe socrul meu…dar de data aceasta chiar a batut toate recordurile…cand toata lumea isi dadea cu parerea si incerca din rasputeri sa gaseasca o solutie… ma suna socrul meu…”vezi ca sunt acasa la noi cu fata..vin acum spre tine sa ti-o aduc pentru ca plec in Ungaria! ” Am ramas inmarmurita! Omul asta tocmai „aterizase” de la munca, era obosit…si pleca in Ungaria ca sa-i dea lui fi-su masina lui pentru a pleca mai departe si sa ramana el sa rezolve problema masinii stricate (dupa care intentioneaza sa duca masina reprata la Bruxelles si sa si-o recupereze pe a lui!)! La ora 20.00 socrul meu era in fata blocului…cu o geanta pe scaunul din fata si cu fi-mea in papuci (de graba a uitat sa-i puna pantofii! :D). Dupa ce eram stresata ca naiba acum ma stresasem si mai rau, incepuse deja sa ma doara stomacul si capul…ma gandeam cu groaza cum o sa conduca omul asta obosit si cum o sa ajunga la timp in Ungaria! Era un contratimp continuu si mi se parea ca nu se mai termina nebunia asta. L-am sunat pe la 12 noaptea…conducea. L-am rugat sa ma sune cand se opreste sa doarma si mi-a zis sa ma culc linistita ca se descurca si vorbim maiine…Peste noapte m-am trezit de cateva ori si ma gandeam sa-l sun…dar am renuntat pentru ca am zis ca o sa spuna ca sunt nebuna si ca poate il trezesc din somn! Ei as! A doua zi dimineata l-am sunat si am aflat cu stupoare ca socrul meu a condus toata noapte (cu pauza de o ora si ceva – in care a dormit putin in masina!). La 12 si ceva ajunsese la Gyor. La 13.30 sotul meu era deja pe autostrada catre Austria si socrul meu in camera de hotel! Asa tata..sa tot ai!

Multe sute de kilometri!

Pana la Bruxelles…mai erau multe, multe sute de kilometri ….sotul meu a condus vitejeste (a dormit aseara in Germania) si azi…a ajuns la Bruxelles. Cu sinceritate spun…de multa vreme nu m-am mai simtit atat de usurata si de fericita…aproape ca am uitat ca masinuta mea zace inca intr-un service ( cu toate bagajele inghesuite in ea!) si ca de abia maiine dimineata vom afla ce are si cat o sa ne coste „distractia”. Cand l-am auzit pe sotul meu ca tocmai isi lua in primire garsoniera in care va locui pana gasim apartament….zau ca mi-au dat lacrimile…zilele astea au fost un cosmar pentru toata lumea! Imi venea sa strig „Bruxelles, mon amour! ” chiar daca n-am fost niciodata pana acum acolo..ma bucuram ca un copil ca a ajuns „tati a lui Cati” la destinatie!

Ghinion de ghinion!

Iaca…asa a inceput noul „drum” al familiei noastre ….pentru superstitiosi va insemna…numai ei stiu ce…pentru mine inseamna doar o serie absolut incredibila de ghinioane…care gata, s-au desfasurat in toata splendoarea lor si acum fac loc unei serii de lucruri frumoase si ne deschid calea spre noroc! M-am consumat (probabil nici a mia parte cat sotul meu), ne-a dat vietile peste cap la toti…dar va fi bine!  Acum s-a spart tot ghinionul!

Tati, mami si Cati iti ureaza bafta la noul loc de munca, te iubim si-ti tinem pumnii!

Bruxelles…pazea, vin si eu curand! (si dupa aceea vine si Catinca!!!)

Comments (8) »

Bataia de joc continua!

Acum cateva zile am postat aici pe blog un link catre povestea unei familii disperate precum si experientele mele legate de  felul in care inteleg sa aplice legea functionarii romani. Azi, revin cu o noua postare din ciclul „Se intampla in Romanika”, legata, culmea, tot de bataia de joc la care sunt supuse persoanele care au nevoie de Directia de Munca si Protectie Sociala, respectiv Serviciul Alocatii.

Ieri, subsemnata a avut nevoie de o adeverinta care sa ateste ca primesc alocatie pentru copil si suma pe care o primesc. Am plecat de acasa relaxata si pregatita mental de ceea ce urma…sau cel putin asa am crezut eu!

Ajunsa in sediul din Hambarului nr.6 (mamicile stiu exact despre ce vorbesc)…m-am „parcat” cuminte langa nenea bodyguard (care, se stie, taie si spanzura pe acolo!) si mi-am asteptat politicoasa randul ca sa-mi spun placa si sa ma indrume si pe mine unde am nevoie…i-am explicat – dragut, nenea baga capul in camera numarul 3  si pune intrebarea. I se raspunde ca pentru adeverinte trebuie sa ma duc la etajul 2 camera 8. Prea frumos sa fie adevarat! In camera nr. 8 erau o multime de functionare care nu aveau treaba! Oauuuuu…a dat norocul peste mine! Ma duc si eu la o doamna care nu parea ingrozitor de plictisita (sau nu manca branza cu rosii..precum vecina de birou!) si ii spun pasul meu. Ma priveste pe deasupra ochelarilor si imi raspunde amabil ca la ei s-au schimbat regulile si ca trebuie sa ma duc la camera 3 (cea de unde fusesem trimisa la camera 8 ) . Cobor 2 etaje…si intru foarte sigura pe mine la camera 3. Imi spun din nou povestea unei doamne de acolo care imi spune ca „REGULILE S-AU SCHIMBAT”  si se arata foarte mirata ca nu am fost primita la camera 8. In final, imi spune ca probabil trebuie sa ma duc la camera 2 …ca la ele sigur nu si ca daca nici acolo…probabil trebuie mers la sediul sectorului de care apartin! Cumintica, ma mut in camera 2. Acolo, pe fiecare calculator sta lipita cate o foaie A4 care indica sectoarele. Caut sectorul din care fac parte si ma duc frumusel la doamna. Doamna, foarte nervoasa, agitata si exasperata, discuta cu doamna de la calculatorul din fata. Doua calculatoare mai incolo se mananca (tot branza cu rosii!). Incerc sa-i explic doamnei ce doresc si incepem:

„Stati in sectorul x ? ”

„Da, de aceea am venit la dumneavoastra! ”

„Verificam.”

Deci…ce va trebuie….constat ca vorbisem singura pana atunci. Ma repet. OK.

„Buletinul”. Ii dau buletinul…dupa care, cu actul meu de identitate in mana, doamna in cauza reporneste discutia cu doamna din fata despre ce zi ingrozitoare au ele, ce invalmaseala, cum vrea sa le chinuie nu stiu cine, ce bataie de joc…etc, etc. Asist pasiva (stand cuminte in picioare langa cele doua personaje) la conversatie incercand sa nu intrerup pe nimeni ca poate se supara si ma trimite iar la alta camera! Intre timp, in spatele meu vine o alta doamna, nervoasa rau pentru ca a fost plimbata prin „n” camere de bodyguard….doamna cu buletinul meu se intrerupe din conversatie pentru a-i spune acesteia ca „ala nu e angajatul nostru si face chestia asta din bun simt nu pentru ca este jobul lui…el in mod normal ar trebui sa stea la usa si atat”. Inghit in sec, imi musc limba sa nu ma pornesc si tac. Doamna plimbata si rasplimbata se revolta si este invitata „sa faca scandal afara ca pe ele si asa le doare capul”. Incep sa mocnesc in interior si intervin rugand-o pe functionara sa-mi rezolve si mie problema ca mai am si alte lucruri de facut decat sa stau acolo! Ma priveste chioras si se apuca de treaba….” Deciiiiii…vreti o adverinta care sa ateste ca luati indemnizatie pentru copil…!”

O injur in gand si ii spun pe un ton, la fel de apasat ca al ei, ca „nu, dupa cum v-am zis deja, vreau o adeverinta care sa ateste ca iau alocatie pentru copil si cat iau!” . „Da pentru ce va trebuie asa ceva…cine va cere asa ceva?” Ii explic si se declara nemultumita ca unii oameni pretind asa ceva! Ete na!

Se uita in calculator si imi spune…pai dumneavoastra vi se vireaza in acelasi cont si alocatia si indemnizatia…cum sa va fac o hartie doar pentru alocatie? Imi sare tandara si ii spun: Ce legatura are contul meu cu adeverinta? Alocatia este una fixa, stabilita de stat si am nevoie de o amarata de hartie care sa spuna cat este alocatia si ca eu o incasez. OK?”

„Mda, o sa va scriu. Pana atunci luati formularul asta si completati-l!”

Iau formularul si ma uit in jur dupa un loc unde as putea sa-l completez…..aleg capacul de la imprimanta doamnei (cam in panta, dar altceva nu era pe acolo) si ma apuc de scris! In timp ce scriu…doamna isi reia discutia cu vecina de birou. Ridic privirea semnificativ si culmea…intelege mesajul…se apuca de tastat la calculator bombanind de zor! Dupa ce termin de scris primesc si adeverinta +ceva peste. „Ca sa pot s-o servesc si pe doamna (adicatelea doamna plimbata cu scandalul) va duceti dumneavoastra la camera 6, la Doamna Director sa semneze…dupa care la camera 3 sa va dea numar de inregistrare…”

Fericita ca am adeverinta in mana, ma duc la camera 6 unde se semneaza si apoi la camera 3, la doamna cu care vorbisem initial-  care imi explica in timp ce imi da numar de inregistrare ca la ei este mare balamuc pentru ca s-a schimbat conducerea si nimeni nu mai face nimic din ceea ce facea inainte…..Eiiiii, asa o fi…cu singura mentiune ca…la ei a fost intotdeauna  balamuc, indiferent daca era sau nu schimbata conducerea! Uite asa….un proces simplu, o amarata de adeverinta care se face in fix cateva minute….s-a transformat intr-un proces care a durat o ora+ o ora drumul in trafic!

Bataia de joc continua!

Comments (14) »

Termenii motorului de cautare….iti faci cruce!

Am facut zilele astea un top al celor mai ciudate cautari care au ajuns in final la mine pe blog! Iti faci cruce si scuipi in san:

Locul I

„Ce fel de nevasta pleaca 2 zile de acasa?” Domnule sot…daca mai nimeresti la mine pe blog….ti-as spune ca exista doua variante:

– Ori ai ales nevasta nepotrivita si cu siguranta o gasesti prin vecini sau pe la unul care se intreaba „ce fel de sot are amanta mea…de nu reactioneaza ca pleaca doua zile de acasa?”

– Ori nevasta a ales sotul nepotrivit si a ajuns sa plece de acasa cu zilele…care probabil vor deveni saptamani si in final „definitiv”

Locul 2

„Ce fac daca copilul se ineaca cu samburi de cirese?”

Pai este simplu…nu ai nevoie de cautare pe net pentru asta: nu-i mai dai ciresele cu samburi, iar daca treaba este Doamne fereste mai grava…in loc sa stai sa cauti pe internet…da o fuga la doctor!

Locul 3

„Cum mananca copilul la 3 luni?”

Mmmmmm…din ce imi amintesc eu..la 3 luni copilul suge deci papa lapte direct de la „sursa” sau cu biberonul…de mancat…nu prea mananca si recomandat este nici sa nu se inceapa de la o varsta asa frageda!

Locul 4

„Baie la bebe in galeata”…Asta chiar a fost tare…nu stiu cine si de ce cauta asa ceva, dar draga „cautatorule” o cadita clasica, din aceea de plastic (copaita) costa fix cu 10 ron mai mult decat o galeata. O poti cumpara din piata de la Obor. Nu chinui copilul aiurea!

Locul 5

„Cum feresc copilul de albine?”…si aici mi se pare ca raspunsul este la fel de simplu ….tine-l departe de ele, de tufe si flori…si gata, ai rezolvat!

Locul 6

„Imi fura bratarile!”

Nu stiu cine cui fura bratarile….dar oricum interesanta cautare! 😀

Locul 7

Ultima…

„Face caca langa wc-u”

Ok….cam nasol, recunosc!

Va urma….:D

Comments (6) »

Fac front comun cu ei!

Azi am aflat povestea unor parinti ajunsi la disperare din cauza bataii de joc a statului…bataie de joc fata de mama, de tata si mai ales fata de copil. Povestea lor se afla AICI.

Ma alatur lor …(la fel ca foarte multe din mamicile care au blog) mai ales pentru ca si eu sunt patita. Am ajuns la concluzia ca daca nu mergi pana in panzele albe….stai si te uiti ca prostul cum te calca in picioare cateva functionare sictirite si nesimtite. Povestea acestor parinti…este intr-un fel sau altul povestea multora dintre noi. Eu am patit-o si am reusit s-o rezolv cu chiu cu vai si cu foarte mult noroc…ei au reusit sa rezolve  cu chiu cu vai…ce se intampla insa cu alti parinti care poate nu au posibilitatea, ambitia, cunostintele, timpul sau puterea sa se lupte pentru niste lucruri prevazute clar de legea romana, dar aplicate dupa bunul plac al unor functionarasi? ??? Nu priviti pasivi cum isi bat joc de noi…reactionati si voi!

Povestea mea nu se compara cu povestea parintilor de mai sus…dar este totusi o alta dovada a nesimtirii, a felului in care angajatii de la DIRECTIA MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE isi fac (sau mai bine zis nu-si fac treaba!), a bataii de joc la care sunt supusi parintii noilor nascuti, a felului in care unii aleg sa aplice, dupa bunul plac, legile din Romania!

Pe scurt, povestea mea!

La momentul la care am depus eu dosarul, preluarile de acte se faceau la fiecare sector in parte…nu stiu cum se mai fac acum! Am stat afara (spre norocul meu, fara copil in brate sau in carut) alaturi de vreo alte 5 mame care erau cu bebelusii in brate…asteptand…sa termine „doamnele” de mancat. Pai da, programul era pana la 15, pauza de masa nespecificata (pentru ca NU exista)…iar noi eram date afara cu mutre acre pe motiv „ca mananca si ei si ne cheama”. Cand intr-un final mi-am luat inima in dinti si m-am „dat putin” la cuconeturile de acolo mi s-a preluat cu o mutra acra dosarul…dar…mi-a fost respins pentru ca imi lipsea o amarata de informatie („total nerelevanta, dar asa este legea mi s-a zis!”)  pusa pe actul de la birou….ok…trecem peste asta (alte drumuri, alta alergatura etc). Am solicitat sa mi se vireze banii pe card (aveam si extras de cont la mine!) si mi s-a raspuns pe un ton la fel de acru ca „dumneavoastra nu cititi ce scrie pe usa mare, pe afis? Nu se vireaza decat la Bancile agreate de noi!” Daca doriti virament pe card va faceti card la una din aceste Banci. Explicatiile mele legate de faptul ca imi cunosc drepturile si ca o institutie de stat este obligata sa imi vireze pe ce card si in ce cont vreau eu…au fost absolut inutile.

Aici a inceput lupta mea…eu nu aveam de gand sa accept virarea pe alt card pentru simplul motiv ca eu aveam pe cardul deja existent posibilitatea unui „descoperit de card” substantial, posibilitate pe care o pierdeam definitiv daca nu mi se virau bani de la o Insitutie…oricare ar fi fost ea! Ei bine….cu toata aceasta poveste am ajuns la Ministerul Muncii..unde ….nimic! Mi s-a explicat ca se incheie la inceput de an niste conventii cu bancile si ca daca bancile nu solicita incheierea unei astfel de conventii ei lucreaza cu cele care solicita! Minciuna totala tinand cont de faptul ca cei de la Banca unde aveam eu cardul imi confirmasera faptul ca de la alte sectoare si din alte orase se efectuau astfel de plati pe card…chiar prin banca lor! Am gasit intelegere la banca unde aveam cardul, care, desi nu era deloc normal, a dat telefon la sus-numitii si a primit acelasi raspuns idiot. Dupa multi nervi si multe ore pierdute aiurea…intr-o doara, am facut un mail pe care l-am trimis tuturor colegilor si cunostintelor mele din presa, iar in CC l-am pus pe domnul Ministru al Muncii de atunci a carui adresa  de yahoo am gasit-o pe internet. Surpriza mare a fost ca, la nici doua ore dupa ce am trimis mailul, domnul Ministru si-a verificat mailul personal si mi-a trimis un mail in care ma ruga sa-i dau un numar de telefon. Mi s-a parut absolut ireal cand am citit si totusi…a fost real. Un mare noroc si jos palaria ca s-a obosit sa ma sune….(sau poate a fost de vina lista lunga de adrese din presa????).  M-a sunat personal si mi-a solicitat amanunte suplimentare…specificand ca nu avea cunostinta de aceste „practici”. A doua zi, stiu pare absolut ireal intr-o tara ca Romania,  am primit un al doilea telefon de la domnul Ministru care ma indruma catre domnul director Voinicu din Hambarului (cu el se vorbise si atunci cand am fost la Ministerul Muncii in audienta si  refuzase categoric sa vireze banii pe cardul meu!), director care avea sa-mi primeasca hartiile si extrasul de cont pentru a-mi vira banii pe cardul meu. Ulterior, domnul Ministru a fost schimbat si la putina vreme s-a votat o noua lege, cea cu 85%, in  care este specificat foarte clar ca sunt obligati sa-ti vireze banii unde vrei tu! Eu una nu am ajuns la acel domn Voinicu(pentru ca banca m-a pasuit si pentru ca am asteptat promulgarea noii legi ca sa nu fac coada de 10 ori)…dar am ajuns sa beneficiez  de virare pe card…acum, cu doua luni inainte de expirarea concediului de ingrijire copil…..Ca la noi…la nimeni!

Comments (10) »

Catinca la cumparaturi – episodul 2 – platim bani!

Fata mamei, tot fata mamei…m-am prins eu ca-i place la shopping si mosteneste si de la mine ceva. Aseara l-a apucat pe taica-su un avant sa mergem sa mai cumparam niste trollere ca sa avem in plus…ca el le ia pe toate acum cand pleaca! Si uite asa…toti trei ne-am dus la „magazinul mare” Cora. Cum am intrat…fi-mea hop, a pus ochii pe rafturile cu carti. „Mami…caticele!” Ok, ne executam….ca oricum vroiam sa-i mai iau cate ceva. Ne postam in fata lui si fi-mea nu ma lasa sa ma uit. Directiva din carut vine foarte ferma ” Mami…aia…Boncanila, pukasu!” Ei da, nu degeaba i se spunea ei Bocanila….adora iepurasul Bocanila (de fapt toti iepurasii sunt Bocanila!). Asa ca am achizitionat una bucata carte colorat cu Bocanila si una bucata carte povesti cu Bocanila (chiar sunt cu Bocanila, nu cu un alt iepure).

Mai departe….trecem pe langa un cos cu rochite de casa (pentru mamici)…simpatice, din bumbac cu niste linii sport pe lateral…ok…pentru terfelit in casa. ” Mami, ochita pentru mami…cumpara”. Fata mea dulce…se gandeste si la mami…m-am oprit, m-am uita…dar n-am luat si acum imi pare rau! 😀

Ajungem la tinta calatoriei…valize…scumpe al naibii peste 150 ron bucata…ori noua ne trebuiaiu 3…nu de fite, de terfeleala…asa ca urmatoarea oprire…se numeste „magazin mare” Carrefour unde imi zisese prietena mea Dana ca au la „oferta” 3 bucati la 130 ron. Putin dezamagita ca plecam, Catinca se linisteste la auzul vestii ca mergem la un alt magazin mare.

Ajungem la Carrefour….ora 21.17 minute….100 de metri garduri nu gluma…trebuie sa ne miscam repede….da poti? Pai nu poti…pentru ca tati a luat la puricat toate valizele, mami s-a infipt la raionul pentru copii si a inceput sa toarne in cos….iar Catinca …eheee, Catinca si-a ales sandale, pe care pe urma nu le-a mai vrut…asa ca am ales altele…(oricum cautam ceva ieftin si nepretentios cu care s-o incalt in casa pe post de papuci, dar vroiam din piele!).

Ora 10 a sosit…si tanti anunta intensiv ca magazinul se inchide…noi…tot acolo…eu fara carut si fata, tot la raionul de copii…cotroboi dupa un nou set perie si pieptene, tati cu fata, disparuti in misiune…nici eu nu stiu unde! Sun la tati care apare victorios de pe celalalt rand pentru copii cu un pachet mare de pampersi nr. 5 pe care-i cautam de o saptamana….

„Gata, Cati, plecam acasa sa facem nani!”

” Mami, mai beauuuuu” (beau=vreau). Explic fetei ca inchid astia magazinul cu noi inauntru si o pornesc spre casa de marcat…

La casa Catinca tine in brate, foarte posesiv, un biberon din acela cu pai (anticurgere)….si brusc incepe sa spuna doamnei: „tantiiiiiii…bibuinul, ia bibuinul ” (scopul clar…sa ia femeia aia odata biberonul ca sa-l scaneze si sa-l dea inapoi).

In masina…imi fac mea culpa ca am tinut copilul atat de tarziu in oras….si discut cu taica-su despre faptul ca facem repede baita, bem laptic si pe urma facem nani….

Din spate se aude….”nu baita, doar laptic si nani”. Ok. Pana am ajuns noi acasa s-a facut tarziu…asa ca dorinta i-a fost indeplinita…doar laptic si nani . Nani lemn…ca de’ a fost fata la shopping intensiv!

Leave a comment »

Ne nastem cu instinct matern?

O intrebare pe care mi-o tot pun de cateva zile..privind-o uimita pe Catinca! Nu, nu este vorba despre instinctul matern al meu…ca mama ci de instinctul matern cu care se naste sau pe care il dobandeste un copil….

M-am pus pe citit..si am tot citit…am gasit, absolut intamplator , cateva explicatii si concepte care m-au mai luminat , scrise de un medic renumit si un profesionist in adevaratul sens al cuvantului pe care, din intamplare, il cunosc…AICI

Sa va povestesc ce m-a impins la aceasta documentare….de o perioada incoace, fata mea a devenit foarte mamoasa cu jucariile ei, dar mai ales cu un bebelus primit de la mama mea, bebelus care daca il  apesi pe burtica, plange, rade, sfoaraie, striga papa, mama etc. Ce inseamna a devenit mamoasa?

1. Cand il pune sa planga il ia repede in brate si incepe sa-l legene. Pe mine asta m-a uimit cel mai tare pentru ca fi-mea nu are notiunea de leganat…ea nu a fost leganata in brate si nici nu-mi amintesc sa-i fi aratat cineva acest gest in vreun context anume.

2. Acum doua zile mi-a spus ca este mamica lui (ok, asta fusese invatata si i se explicase de catre bunica mea…ca asa cum eu sunt mama ei, ea este mamica lui bebe si trebuie sa aiba grija de el)…continuarea insa…nu i-a fost spusa de nimeni….”il ubesc muttttt si pup bebelica”…ea nu este o pupacioasa…nu pupa pe nimeni in afara de jucariile favorite (nici macar pe noi!), iar cuvantul „iubire” a fost asoaciat de o imbratisare…ori noi ii spunem ca o iubim de 100 de ori pe zi fara sa fie obligatoriu sa o si imbratisam.

3. Sta cuminte si dintr-o data tasneste de langa mine, fuge, ia bebelusul si imi spune „mami, bebelica poame (foame)…mamica da papa”….ok…din nou poate fi un comportament copiat, dar este intotdeauna asociat de ceva necopiat – gen legenat inainte de masa, cuvinte de alint  etc, etc.

Exemplele ar putea continua si sunt nenumarate.

Ceea ce ma framanta pe mine este: Cat este instinct matern nativ si cat este imitatie si invatare din mediul in care traieste? Eu una, uitandu-ma la copilul meu (si stand de dimineata pana seara cu el) si stiind exact cat si ce a fost invatat, cat si ce imita…cu greu ma pot abtine sa nu ma gandesc ca, totusi, exista, intr-un anumit grad si instincte native care, legate de imitatie si  invatare…se dezvolta. Apoi, vin si ma contrazic de una singura spunandu-mi: daca ele exista nativ atunci cum Dumnezeu exista mame care-si parasesc copiii, care-i lasa in metrou, care, mai rau ii omoara….mare mister. Mi-ar placea foarte tare sa gasesc o carte sau ceva care sa ma mai lumineze in acest sens….dar nu asa…filosofic…ci cu niste exemple concrete bazate pe studii reale.

Voi ce parere aveti?

Comments (13) »

Leapsa cu palarii!

Gabriela, m-ai provocat si uite cum ma apuca pe mine 2 noaptea selectand poze :D. Am preluat leapsa cu palarii si am tot sapat …Catincai ii plac foarte tare, ale ei si ale altora…asa ca avem! Multumim si pupici!

Ca sa nu se opreasca leapsa la mine…desi inteleg ca este veche o dau si eu mai departe la cateva persoane dragi mie: Sabina, Andra, Mamica de Sebastian si nu in ultimul rand Carmina.

Incep cu aceasta pentru ca este poza mea favorita…sapca lui tati si ochelarii mamicii sunt cele mai tari accesorii!

catinca 9

Daca spuneti ca asta nu e palarie…gresiti! Pana acum ceva vreme a fost „paie cu pundita”…de abia de o vreme a devenit „guguta”

 

catinca 8

Sporty…..

catinca 7

La botez…o „palarie” de blana si una de matase!

catinca 6

catinca 5 

Nu aveam inca o luna….

catinca 4

La mare….bandana sa traiasca…ca altceva nu rezista pe capsorul ei!

catinca 3

A lu’ mami sa traiasca!

catinca 2

Ante- penultima achizitie..ca intre timp a mai cumparat mami cate ceva! 😀

catinca

Comments (16) »