Cei care au avut o legatura cat de mica cu agentii imobiliari din Romania…cu sigurata stiu sentimentul….timp de un an (1 an…da, n-ati inteles gresit!) am cautat, in Romania, un apartament in care sa se mute mama si bunica mea….si am cam luat toate agentiile imobiliare la mana. Nu imi este frica si nici nu ma feresc sa spun ca agentii imobiliari din Romania sunt niste INCOMPETENTI, prosti si pe deasupra si nesimtiti. Nu cred ca-mi ajung degetele de la o mana sa numar cati agenti ca lumea am intalnit. Asta a fost o paranteza.
Ei bine….revenim la peripetiile mele belgiene. Inainte sa plec…ca o persoana meticuloasa si tipicara ce sunt m-am apucat (cu vreo luna inainte, daca nu chiar mai mult) sa caut apartamente pe cele doua site-uri mari de imobiliare ale belgienilor, site-uri care reunesc aproape toate ofertele agentiilor, mari, mici si chiar ale „agentiilor tepe”. Stapanind foarte bine limba franceza…m-am apucat si am scris o cerere ca la carte ( care cuprindea tot ceea ce doream- zone, cartiere, apropiere de parc, metrou, cate camere, cum sa fie, ca nu vreau aia si ailalta etc…verzi si uscate, dar super complet!), cerere pe care am trimis-o tuturor agentiilor la care am gasit apartamente interesante (impreuna cu solicitare concreta legata de apartamentul la care ma oprisem). Am incercat sa le explic cat mai clar ca sunt din alta tara, ca vin pentru foarte scurt timp la Bruxelles si ca doresc niste oferte pe email, oferte concrete si bazate strict pe cerintele mele. Mi-au fost necesare fix doua zile sa-mi dau seama ca agentii imobiliari de la Bruxelles sunt la fel de idioti si incompetenti (daca nu mai rau de atat) ca ai nostri! Nu o sa stau sa povestesc ca eu ceream amanunte despre un apartament si ei imi trimiteau despre un altul sau ca eu ceream apartament in bloc de maxim 4 etaje si ei imi trimiteau duplexuri la etajul 7 sau ca eu ceream o zona si ei ma trimiteau fix in capatul celalalt al orasului…o sa stau sa va spun insa ca majoritatea nici nu s-au obosit sa-mi raspunda. Intr-o zi, ma suna o tipa…de la o agentie de acolo (eram inca in tara!). Parea super profi ..imi reciteste la telefon toate criteriile de cautare pe care i le scrisesem „ca sa fie sigura ca a inteles totul cum trebuie”…ma roaga sa stabilim deja o intalnire…stabilesc pentru 29 iunie adica fix a doua zi dupa ce ajungeam la Bruxelles, dar ii spun foarte clar ca intalnirea nu este valabila decat daca imi trimite pe mail un numar de apartamente din care eu sa selectez si sa-i spun ce vreau sa vad (de altfel, asta le-am cerut la toti pentru ca, dupa cum le-am explicat si lor…timpul era extrem de scurt si nu aveam cum sa-mi pierd vremea vizionand niste apartamente care nu aveau legatura cu ceea ce cautam!). Imi promite ca face selectia si imi trimite pe mail…ok! Trec saptamanile si eu deja mai aveam vreo 4 zile pana sa plec si nu primisem nimic de la madama. Trimit un mail, trimit doua…nimic. Intr-o zi ii trimit un mail in care ii spun ca intalnirea se contramandeaza (eu cu bun simt) avand in vedere ca nu am primit nici macar o oferta de la ei. Mi se intoarce imediat un mail inapoi cu 10 oferte…care stupoare, nu respectau nici macar un singur criteriu de cautare din lista mea. Scriu inapoi acest lucru si mi se intoarce un mail foarte revoltat de la doamna in cauza care imi spune ca asistenta ei mi-a trimis foarte multe oferte si ca nu exista asa ceva sa nu selectez nimic din ele. Ca sa intelegeti mai bine..ofertele erau ceva de genul…eu cer cartierul Aviatiei, bloc de maxim 4 etaje, apartament la parter, etaj 1, 2 sau 3, de 3 camere, aproape de metrou si de parc si care sa coste maxim 800 euro pe luna si ei imi trimit Rahova, etajul 7, cu statie de tramvai langa (dar te duce pana la metrou…ai de mers vreo 5 statii) si costa vreo 1200 euro.
Cu chiu cu vai am reusit sa stabilesc cate doua-trei intalniri pe zi timp de trei zile….pentru niste apartamente care s-au dovedit a nu fi ceea ce aratau pozele si descrierile.
O alta paranteza pana sa trec mai departe – m-a socat o faza…pe aceste site-uri am gasit o agentie (care avea si site propriu) si care avea postate niste apartamente de intepeneai cat de misto erau…si colac peste pupaza…erau si extrem de bine ca pret. Mi-a mirosit mie ceva ciudat comparandu-le cu restul apartamentelor, dar le-am scris…si le-am tot scris…de vreo 10 ori..cerand informatii despre unele din acele apartamente. Raspuns 0. Intr-o zi, dupa ce doua cunostinte, care locuiesc in Bruxelles, au incercat sa-i sune si pe numarul agentiei si nu a raspuns nimeni, m-am enervat si le-am scris un mail in care-i intrebam daca ei chiar exista sau sunt cumva o agentie fantoma. In jumatate de ora mi-a venit inapoi un mail de la un domn agent care isi cerea scuze pentru ca nu mi s-a raspuns si care imi spunea ca din pacate absolut niciunul dintre apartamentele de pe site-urile mentionate nu mai este disponibil (10!!!!!!!) dar ca au o multime de alte apartamente noi intrate. I-am raspuns ca astept oferta conform criteriilor mele de selectie si a venit un nou mail: „ne pare rau, dar din pacate nu avem nici descriere si nici poze de la noile apartamente…n-ar fi mai bine sa fixam o intalnire si sa mergem direct sa vizitati???”. Merde…cum zice francezul si belgianul…nu frate, ca sunteti incompetenti si eu nu am auzit in viata mea asa ceva nici macar aici in Romania unde ceri verde si ti se da maro. Daca vreodata aveti nevoie de agentiile belgiene feriti-va de astia …se numesc N.A.I si au un site pompos cu multe apartamente ireal de frumoase si ieftine!
Ok. Am ajuns la Bruxelles…am fost la vizionari….intram pe site-urile alea care reunesc ofertele zilnic…si nu intra nimic nou….stateam si asteptam in fata cladirilor unde aveam vizionari ca proasta si ei veneau tarziu cu zambetul pe buze fara sa le pese ca eu am stat ca proasta acolo…mai mult…intr-o zi, am ajuns cu 10 minute mai devreme (ca de’ nu cunosteam orasul si plecam din timp de acasa!) si ma suna agentul (razand aproape sfidator) ca ei nu vin la intalnire si ca sa nu plec spre vizionare ca nu-l gasesc pe propietar…asta in conditiile in care cu o zi inainte imi confirmase ca a vorbit cu proprietarul ….afara ploua torential…si eu stateam din nou ca proasta in ploaie si incercam sa-i explic unui bou ca eu nu mai vreau sa reprogramez intalnirea cu ei ( intre noi fie vorba…oricum zona era de rahat si „cele 5 minute de mers pe jos pana la metrou” erau vreo 15 pe niste stradute intortocheate si dubioase).
Am intalnit doi agenti super profesionisti…unul de la care am si vrut sa inchiriem un apartament (era francez din Lyon) si care a alergat ca sa nu intarzie de a ajuns fleasca de transpiratie la intalnire si o belgianca pe la vreo 40 de ani super dichisita si cu tatele pe afara care mi-a facut o impresie super buna (tatele au facut impresie la sot nu la mine!) pentru ca tipa chiar stia sa-si vanda marfa si chiar puteai vorbi cu ea omeneste.
Din ciclul alte peripetii:
A doua zi dupa ce am ajuns, sotul meu imi spune …”uite, am mai gasit niste apartamente de inchiriat pe intranetul de la mine de la birou…hai sa mergem sa-l vedem pe asta”. Imi arata un apartament care din poze parea naspa…sau nu stiu ce era in capul meu…cert este ca eram deja nervoasa si am facut gura ca nu vreau sa-l vad. Spre finalul povestirii veti vedea ca eu m-am dus sa caut apartament la Bruxelles ca sa-l gaseasca tot sotul, printr-o bafta, ce-i drept! Pana la urma ne-am dus sa-l vedem si in secunda in care am intrat acolo mi-am dat seama ca ” ESTE APARTAMENTUL!”. Povestea pe scurt. Chiriasul lucreaza in bransa cu sotul, proprietarul de asemenea. Chiriasul s-a certat cu iubita si vrea sa plece de acolo ca nu are rost sa stea in 3 camere singur. El vrea sa predea contractul pe care il are cu proprietarul..noi vrem sa-l luam…i-am zis din prima. Problema: noi avem nevoie repede…maxim 1 augut…el are nevoie de timp sa gaseasca ceva. Ok…ii spunem ca vrem, ca picam noi la intelegere…si cand sa plecam…apare un alt contracandidat! Oupsss! Ramane ca ne suna tipul a doua zi…..povestea de aici curge furtunos…in sensul ca acel chirias ne-a sunat si ne-a zis ca de fapt proprietarul a gasit pe altcineva cu care deja negociaza si ca noi suntem optiunea 2 daca nu semneaza cu aia. Apropiatii…dar mai ales bunica mea (daca n-ai batrani sa-ti cumperi!) ne spun ca este o cacealma si ca precis chiriasului nu-i convine ca-l presam sa plece din casa si ca este posbil sa nici nu existe contracandidat (asta zice mama!) ci sa ne taraie asa pana isi gaseste! Zilele trec…eu sunt din ce in ce mai disperata ca mi-am lasat fata acasa ca sa ma duc si sa nu gasesc acolo nimic, agentii din ce in ce mai idioti, apartamente ioc…si ce este bun este mult mai scump decat ne permitem….si uite asa…ajungem in ultimele zile. Insist pe langa sot sa-l sune din nou pe chirias, el nu vrea ca zice ca nu facem bine daca sunam…pana la urma purtam noi o discutie in care ne dam seama ca oricum pentru noi este egal 1 august sau 1 septembrie…ca oricum vrem sa fim acasa de ziua fetitei, sotul oricum vrea sa-si ia atunci, la mijlocul lui august, concediu ca sa stea cu noi o saptamana…deci una peste alta…cu mutat cu aia, cu ailalta…tot la 1 septembrie ajungem. Asa ca il suna pe chirias care ii spune ca inca nu are vesti de la proprietar si ii spune ca daca lui ii convine 1 septembrie pentru noi este perfect si asa. Chiriasul pare super interesat si spune ca revine cu un telefon dupa ce vorbeste cu proprietarul (asta era marti seara!). Miercuri, nimic…joi eu plecam acasa. Eram cu nervii la pamant…aveam o singura optiune (un apartament la etajul 3, mai ieftin decat asta, dar nu se pot compara!- oricum pentru mine apartamentul ala era asa….ultima optiune de disperare!), sapasem tot internetul belgian, luasem cu sotul toate strazile la rand (din cartierul pe care l-am ales!) si ne oprisem sa notam fiecare anunt de inchiriere din geam…toate erau ba date, ba luate…plecam acasa cum venisem…cu nimic. Miercuri seara…ne ducem asa..la plezneala sa vedem doua apartamente….si cand iesem noi oripilati dintr-un apartament (frateeee asemenea tapet oribil ca acolo nu am vazut nicaieri in viata mea!) suna telefonul….era CHIRIASUL! Ne spune ca a vorbit cu proprietarul ca el si-a gasit sa se mute undeva de la 1 septembrie si ca cei cu care era in discutie proprietarul nu sunt dispusi sa astepte pana atunci! Bunica mea avusese dreptate! Fusese jocul lui…Pentru unii poate parea aiurea, dar mie mi-au dat lacrimile de fericire…nu este usor sa te muti intr-o tara straina si sa nu ai macar sentimentul ala ca-ti place macar casa in care locuiesti…ori pentru mine apartamentul asta este ideal (mai ales ca eu o sa stau multeeeee ore pe zi in el!)…are o gradina mica (perfect pentru Catinca!), e la parter- din 2 etaje (de fapt e complicat…in fata este etajul 1, in spate este cumva inaltata gradina si este parter), este foarte frumos in interior, are deja dulapuri in perete in fiecare camera si biblioteca in living (deci scutim si niste bani de mobila!), bucatarie super utilata, sunt la cateva minute de mers pe jos de un parc imens (de 2-3 ori cat herastraul), la 3 minute de metrou..avem garaj etc, etc….Sotul mi-a zis sa nu ma bucur pana nu vedem contractul semnat ca se poate intampla orice…ei bine…contractul este la sotul meu…si il va semna miercuri…am inima cat un purice si ma rog la Dumnezeu sa mearga totul bine!
Cam astea au fost peripetiile mele imobiliare….si ca sa va faceti o idee …cateva poze care va arata cum este cartierul in care voi sta. Imi place foarte tare ca la belgieni…majoritatea caselor/minibloculete…cum vreti sa le spuneti arata asa…si in spate au gradini private (de regula apartin partelului) Practic se formeaza un dreptungi imens intre doua randuri de case (pozitionate pe doua strazi paralele) care este format tot numai din gradini…adica nu se aude nimic din traficul de afara si in general am constatat ca este super liniste (adica copiii lor sunt foarte cuminti…nici nu stii ca exista!)
Soarele de pe strada mea! 