Am avut norocul sa vizitez sau sa stau in destul de multe tari, mult mai frumoase sau mai spectaculoase decat Belgia…dar ma declar total si definitiv impresionata de circulatia si mijloacele de transport din Bruxelles. Este o adevarata placere sa mergi cu masina, este relaxant sa mergi cu metroul….
Daca are cineva impresia ca in Bruxelles nu exista blocaje in trafic, ca nu se merge bara la bara pe autostrada sau ca nu se blocheaza din cand in cand intersectiile…ei bine …se inseala..dar este CU TOTUL SI CU TOTUL ALTCEVA decat am vazut pana acum!
Cele mai frumoase lucruri:
– oamenii aia nu prea stiu sa foloseasca claxoanele…foarte rar auzi unul…in 10 zile…am auzit de vreo 5 ori 😀 (asta in conditiile in care am umblat foarte, foarte multe ore)
– se circula atat de relaxat, de civilizat…incat atunci cand te gandesti cum e la noi iti vine sa te muti, macar din motivul asta, acolo ca sa faci o cura de „liniste si respect”. Te lasa sa te bagi, nu-ti taie nimeni fata, nu vocifereaza, nu injura, nu dau din maiini….nici macar daca ai „adormit la stop”. Nu sunt fite si mers in scatait de roti, trecerile de pietoni sunt sfinte, nu te claxoneaza nimeni nervos sa maresti pasul daca esti visator pe trecerea de pieton.
– Daca cumva te apuca nebuneala si vrei sa mergi ca boul pe mijlocul drumului sau sa treci pe unde nu este trecere de pietoni…no problem…ei se opresc si te invita zambitori sa treci!
Sunt de o relaxare absolut impresionanta…
Am intrat la un moment dat intr-o intersectie aglomerata (conducea sotul meu) si ne-am bagat si noi cum am putut , dar tot blocam intersectia (impreuna cu alte 6 masini)….credeti ca am auzit injuraturi, claxoane sau altceva….Nop! Nenii aia au avut rabdare timp de doua semoafoare pe verde pentru ei…pana s-a deblocat intersectia…
Este absolut impresionanta reteaua de autostrazi, ringurile si tunelurile…intri in tunel in buricul orasului si iesi direct pe autostrada…sau intri in tunel care la mijloc se bifurca si fiecare iesire te scoate in alt colt al orasului…ce mai…se circula frumos si bine. Apropo…au si ei gropi…multicele, dar nu ca la noi! 😀
BILA NEAGRA
Oamenii astia au niste reguli de parcare absolut idioate…pe care, culmea, nici macar localnicii nu le cunosc bine. Am vorbit cu cativa dintre cei care locuiesc acolo si nici macar ei nu au fost capabili sa ne explice ce si cum….Singura regula clara o vezi cand ai un panou care iti spune ce ai voie si ce nu sa faci, intre ce ore…in rest exista o multitudine de reguli (unele inteleg ca foarte noi si destul de smechereste facute) conform carora esti „mancat” daca parchezi.
Un alt lucru care m-a derutat putin este regula prioritatii de dreapta si in general lipsa semnelor de circulatie. La ei esti obligat sa dai prioritate oricarui vehicul care vine din dreapta, indiferent daca iese de pe o alee, straduta, din garaj etc. Nu prea exista semne de circulatie, iar alea care exista sunt foarte mici si se cam pierd in peisaj….dar in mare toata lumea respecta pe toata lumea si cei care vin din dreapta in general se opresc si ei si se uita ca sa nu existe accidente.
Metroul
Super bine pus la punct…o retea bine dezvoltata cu ajutorul careia ajungi aproape oriunde…mai putin in cateva comune (a se citi sectoare) . Metroul este legat si cu trenul si cu tramvaiul ceea ce este super ok.
Eu l-am folosit cu mult succes si multa placere pentru ca necunoscand orasul imi era foarte greu sa ajung rapid la vizionarile de apartamente care erau puse unele dupa altele. Am reusit sa ma descurc perfect …mai putin in prima zi cand m-a derutat un nene in metrou si mi-a zis ca pot lua orice metrou care vine pentru a ajunge la destinatia dorita si nu era asa…trebuia sa iau un anumit metrou. Oricum…metroul circula super bine, vine foarte des si ai panouri electronice care iti arata in timp real la ce statie este metroul care vine spre tine
Este foarte curat, nu este imbulzeala, nu miroase a pipi, ai scari rulante si la unele statii chiar si trotuare rulante si fiecare statie este decorata altfel. Cel mai tare m-a impresionat o statie numita Vandervelde (imi pare rau ca nu i-am facut poze) care era pictata ca o pajiste cu padure, cu iarba etc. Pana la jumatatea peretelui era pus mozaic marunt de culoare maro…care era chipurile pamantul. De acolo in sus erau pictate peisajele. Foarte frumos.
Alte lucruri care la noi sunt aproape inexistente…bezile pentru biciclete (se merge foarte mult cu bicicleta pe acolo!) si benzile speciale pentru autobuz.
Soarele de pe strada mea! 
carminaca said,
iulie 11, 2009 @ 11:03 pm
draga mea bienvenu sau cum s-o mai scrie ca i forgot francais :)) ca presupun ca asta e le language de baza acolo. am citit pe nerasuflate toate 3 posturile, normal ca solidarizez in legatura cu paznicii din parcuri care se iau de copiii care ating cu varful pantofului iarba dar de aia care zac cu pantofii in mormane de coji de seminte pe alei nu se mai ia nimeni, in fine, si am ajuns la partea cu bruxellesul, deci sa ne relaxam, ca am vazut si oameni fericiti. apropos de parculetzul in care oamenii isi iau masa, mi-am adus aminte de o faza de la londra, unde in parcul de langa palatul buckingham sunt niste sezlonguri sa stai frumos la soare sau sa te uiti dupa copil sau ce vrei tu sa faci. si noi ne-am dus repede, repede la ele, ne-am asezat sa facem poze si sa ne minunam ca uite, astia au si sezlonguri in parcuri, doamne unde suntem. numai ca au venit sa ne ceara bani pe stat si atunci ne-am ridicat repede repede si am ocupat pozitii pe iarba, care by the way, era tunsa si frezata, de mai mare dragu’. de fapt vroiam sa subliniez importanta statului pe iarba si ca la noi inca nu se intampla.
continui sa te invidiez, cu aceeasi ardoare, ca din sept nu o sa mai faci parte din peisajul autohton si ca o sa ai parte de o toamna superba la bruxelles si imprejurimi. iar cand te aud de mijl de transp in comun cat e de civilizat, imi vine sa ma duc sa-mi tai vena, noroc cu copilul, ca tb sa raman alive.
misterul care tb dezlegat, ca sa nu monopolizez comentariile, este daca ai gasit apt visurilor voastre. aaa, si se vede treaba ca buburuzki tau nu s-a plictisit ca bunica n-a adus-o pe la ilinca :))
hai pupici pt tout le monde 🙂
carmina
oanamada said,
iulie 11, 2009 @ 11:52 pm
Hai ca tocmai ce ma intrebam pe unde esti si ai aparut! esti telepata?
Bine v-am gasit! ce faceti voi? pe blog mai scrii? apropos…sa te pun si pe tine in lista…sa-mi fie rusine ca nu m-am ocupat de asta! Ce face ilinca?
Tare faza cu sezloangele….ma..ce sa zic iarba-i verde la Bru,dar nu poti sta prea des pe ea ca ploua destul de multi, franceza mea vorbita inca este la inaltime (chiar ma intrebam daca mai stiu ceva- dupa ce am facut liceu cu profil de franceza ar fi fost jenant sa nu!), cu scrisul sunt insa cam la pamant ca am cam uitat regulile…dar recuperam noi!
despre apartamentul visurilor…urmeaza sa scriu…azi am tras tare, dar mai am de povestit multe…
Maimuta mea s-a alintat la maxim…i-a „casapit” pe bunici care cred ca vor dormi 2 saptamani non-stop de aici inainte…cornitele vad ca nu i-au crescut foarte rau desi are ceva accese de alint…iar la ilinca nu au venit pentru ca bunica o ducea in parcul Florilor aici aproape – ca nu putea merge prea mult cu ea pe jos! Revin cu povestiri si acum ma duc sa te pun in lista! rusine sa-mi fie! Pup
oanamada said,
iulie 11, 2009 @ 11:54 pm
Carmina…revin…sunt varza…esti in blogroll dar nu te mai vedeam eu! Asa ca nu mi-e rusine! 😀 😀 Tu insa vad ca lenevesti…macar niste poze ceva!
Ciolitto said,
iulie 24, 2009 @ 12:15 am
M-ai facut curios, desi nu prea am cum sa ajung pe acele meleaguri, dar nu se stie niciodata. Acolo infrastructura nu la noi, dar sincer eu sunt multumit de orasul in care ma aflu acum, sincer nu ma asteptam sa fie asa si ma bucur ca si-a pastrat valoarea chiar daca nu mai este capitala culturala. Daca nu ai reusit sa ajungi in Sibiu, chiar iti recomand orasul si cred ca si Catinca s-ar bucura sa-l vada. Asta doar asa, sa te pun pe ganduri 😛 …
O seara buna!
oanamada said,
iulie 24, 2009 @ 9:52 am
Ciolitto,
De vazut Sibiul nu am ajuns sa-l vad „ca la carte” …am trecut doar prin oras. Cat despre multumirea de a sta intr-un oras…sigur, pana la urma fiecare este multumit sa stea intr-un anumit oras, cel in care traieste…este „casa” noastra si ajungem sa ne obisnuim cu bune si cu rele. Cu toate astea…din cand in cand este chiar binevenit sa putem face si comparatii ca sa vedem unde ne situam, ce mai avem de facut, ce au mai facut altii…etc.