Tata de fata!

Intotdeauna mi l-am inchipuit pe sotul meu ca fiind „tata de baiat”. Habar n-am avut ce resurse „zac” in el! 😀 Il vedeam jucandu-se cu masinute, cu mingea cu orice, numai cu papusi si mancare de plastic nu!

Este TATAL DE FATA! Cel mai tata dintre tati! Pe zi ce trece ma conving din ce in ce mai mult ca fata mea este norocoasa cu un asa tata, iar eu sunt cu adevarat o mamica fericita ca are langa ea un asa tatic! Nu, nu este o oda si o ridicare in slavi, nu, nu vreau sa-mi cumpar nimic costisitor (ca sa creada cineva ca-l „perii”! :D)…este realitatea.

Mi-a fost de ajutor de la bun inceput, s-a trezit noptile cot la cot cu mine,  a hranit-o cu biberonul, a dus-o la plimbare, a schimbat-o, a spalat-o…toate astea dupa ce venea de la un job stresant, care de foarte multe ori il nemultumea profesional si ii macina nervii. A stat cu ea si cu mine in noptile cu febra mare (in loc sa sforaie duios pe perna lui!)…a facut tot ceea ce face o mama,  mai putin alaptatul. :D. Le-a facut pe toate, fara sa se planga, fara sa comenteze, fara sa se lase rugat, fara sa dea ochii peste cap.

Catinca a crescut si nevoile ei se schimba permanent. A inceput sa mearga, sa cada, sa se catere, sa se joace, sa invete…si eu nu am fost singura langa ea in toate aceste momente.

Sa nu intelegeti ca el este perfectiunea…nici eu nu sunt, nici nimeni. Uneori ma enerveaza in asa hal incat daca nu ar fi mai mare decat mine, l-as arunca pe geam! 😀 Cu toate astea…este clar…e rezistent in ceea ce priveste „crescutul copiilor” si are „talent de tata”. As putea spune ca are si „talent de sot” pentru ca i-a pasat de mine si de sanatatea mea si mi-a fost alaturi.

  E foarte clar ca nu stie sa se joace cu papusile ca mine, ca nu face fata pasiunii de bucatarit a Catincai, ca nu are rabdarea si talentul sa faca tot felul de lucruri cu plastilina, ca nu stie sa „cumpere”  de la magazinul Catincai atat de multa vreme ca mine….DAR este suficient de capabil sa-l imbrace pe bebe, sa pieptene o papusa, sa „manance” cu pofta diverse alimente din plastic, sa faca masinute si alte chestii din plastilina si sa cumpere timp de 5 minute ceva de la Catinca. Oare as putea sa-i cer ma mult? Nu cred ca multi tati de fete fac asa ceva.

Pe langa asta…eu nu stiu sa fac precum face el garaje, castele si piramide din lego pentru Coco, nu stiu sa ma joc cu masinile cu fata mea asa cum o face el, n-am rabdarea si curajul sa ma tarasc dupa Catinca pe la centrele de joaca din parcuri, pe la tobogane, nuam rabdare sa vad a mia oara impreuna cu fi-mea DVD-ul cu masinutele Cars sau cel cu Hello Kitty, nu stiu sa fac „oulet  fiert” ca tati…

Pentru moment Catinca este „fata mamei”- sta toata ziua cu mine si, evident, prefera sa faca anumite lucruri numai cu mine (chiar daca tatal ei este acasa!). Au existat chiar si perioade in care l-a respins pe tati si nu vroia sa faca cu el nimic…doar mami (intrase cam mult sub fusta maica-sii!)

Cum arata o zi din viata unui tata de fata de 2 ani si aproape 5 luni?

Daca este in timpul saptamanii…cam asa:

Dupa ce vine de la job…incepe programul: „tati vreau sa ma uit la Hello Kitty…tati nu mai vreau sa ma uit la Hello Kitty, vreau Cartea junglei” (uneori chiar in timp ce tati vrea sa vada un meci sau un film). ” Tati fac pipi…vreau la olita sau la wc”, „tati ti-am facut o mancarica buna…hai papa”, „tati hai sa ne jucam de-a magazinul”. Tati indeplineste totul, cu calm. Daca este frumos afara se efectueaza si o plimbare tarzie (uneori chiar si la 8 seara!) si se duce una bucatica pintesa putin la leagane in parc. Daca este nevoie de ceva cumparaturi si mami nu le poate efectua dintr-un motiv sau altul…se duc ei doi. Daca mami gateste…atunci printesa sta efectiv numai pe capul lui tati. „Tati s-a trezit plastilina?” se aude un glscior…”Da tati, stai ca iti dau…” si se amenajeaza locul de joaca dupa care intra mami in actiunea (sau nu!). Atat cat poate sau mai poate…seara incearca sa mi-o „ia de pe cap” si sa se ocupe el de ea! Poate nu are „concentrarea” mea pe amanuntele pe care si le doreste Catinca, dar se descurca.

Momentul baitei s-a transformat. Pe masura ce Catinca a crescut…a inceput sa refuze sa-i faca tati baie sau sa participe si el la baie…asa ca el a ramas acum responsabil doar cu carat copilul in brate pana la baie si carat copilul inapoi (aici in Belgia, ca in Romania este suficient de cald in casa ca sa o las sa umble pe jos desculta si dezbracata!), cu potrivitul apei si temperaturii din baie. Cat ne facem noi „frumoase” dupa baie, tati incalzeste lapticul (i-a luat ceva sa-l nimereasca la temperatura buna – a fost si refuzat de cateva ori de Catinca pe motiv ca este „prea cald”, dar acum il nimereste!)

La sfarsit de saptamana tati este cel care se trezeste la primele apeluri ale printesei…asa ca daca sambata se aude „mamiii, m-am trezit” (pentru ca nu stie ca este sambata!), duminica se aude „tatiii, m-am trezit!”. Ii face lapticul, o imbraca, ii prepara micul dejun si papa impreuna…pana se trezeste mami. De regula, weekend-ul este al lui…daca nu facem ceva impreuna toti trei, mami pleaca in diverse locuri  sau face mancare, iar Cati si tati au „program de voie”.

Trei lucruri nu stie tati sa faca: codite , supita si mancare pentru Cati (mancare – o fripturica de pui cu piure stie!), dar nu-i suparare…pentru ca aceste codite sunt de prea multe feluri ca sa-si bata capul („una singura ca a ta mami”, de barbie, de printesa, de dormit..etc!), iar mancarica nu este cazul ca are cine sa faca (mai putin ieri cand eram la pat!)

La final…cine spune ca „rolul” unui tata este doar sa-si mangaie pe cap odrasla cand vine acasa si sa-i spuna „noapte buna” la culcare, habar nu are despre ce vorbeste si habar nu are ce pierde (daca este tata!). 

Tati de Cati nu o face pentru ca trebuie, nu o face nici macar pentru ca vrea…o face pentru ca-i place si pentru ca-i este drag sa o faca. Asta se vede, asta se simte…asta vad eu si asta simte din plin copilul nostru! Asta este cel mai important lucru pentru un copil…sa-si simta amandoi parintii aproape, sa poata comunica cu amandoi, sa se joace cu amandoi, sa „creasca” efectiv cu amandoi.

Eu una sunt extrem de fericita ca fata mea „prepara” tot felul de „mancaruri” in asteptarea tatalui ei si ma intreaba mereu…”mai este pana vine tati?”…pentru ca stiu sigur ca in momentul cand va intra pe usa tati, nici nu se va dezbraca de haine pana nu „va manca” tot ce i-a gatit Catinca…pentru ca stiu sigur ca pentru el nimic si nimeni nu este mai important decat fiica lui…doar este Tatal de fata!

So…Tata de fata…te iubim!

12 răspunsuri so far »

  1. 1

    alina said,

    Tatii de fete sunt cei mai norocosi! Pacat ca unii dintre ei nu-si dau seama, dar cei care-si dau, si se bucura de fiecare secunda, cum e al tau si cum e si al meu, sunt cei mai fericiti dintre pamanteni! 🙂

  2. 3

    ayandari said,

    Alina, cred ca e putin cam mult spus „ca-tatii de fete cei mai norocosi”.Cred ca fiecare tata din lumea asta este norocos pentru sufletelul ce-l are langa el,fie el baietel, fie fetita.( vorbim de cei care sunt tati cu adevarat si nu e musafirii tati ).
    Cat despre capriorul -tati al Catincai…felicitari si putem inffinta un partid al taticilor constiinciosi caci am si eu un caprior la fel de implicat in cresterea baietului sau.

    • 4

      oanamada said,

      Mami de Ayan….Alina se referea si la acea relatie absolut speciala tata-fiica…stii cum se spune, fetele sunt ale tatilor, baietii ai mamelor! 😀
      De acord cu „partidul”! 😀 Pupici

  3. 5

    flory said,

    Cand am citit postarea ta l-am avut in fata ochilor pe „tati” fetei mele.
    Bine, Maria mea este mult mai mica, are abia 1 an si 3 luni ( pe 20 ian ), dar are un tata la fel de „performant” ca al Catincai :))
    Si noi il iubim muuuuult pe tati

    • 6

      oanamada said,

      Flory…bine ai venit! Ma bucur sa aud ca sunt multi tati ca al Catincai pentru ca asta inseamna ca sunt si multe mamici fericite…ori asta este scopul unei familii nu-i asa?

  4. 7

    ellis said,

    Uau, ce de tatici constiinciosi! ca sa il laud si eu…si al meu e asa, cred ca tocmai pentru faptul ca intotdeauna am fost singuri, nu am avut ajutor din alta parte, a trebuit sa ne ajutam singuri!
    Insa, OANA, daca tu zici ca este adevarat si nu e pe sistemul ‘seful era sa aveti o scama!’…incercati sa vedeti cum e si ca …TATA DE BAIAT! ca poate ne vei spune acelasi lucru::)
    pupici!
    felicitari taticului, DAR si mamicii care l-a stiut implica!

  5. 9

    Monica said,

    Dragelor,

    Asa mi-e drag de voi sa va vad pe toate cum impartasiti aceeasi experienta minunata.
    E clar, m-am hotarat…cand l-oi gasi si eu pe Mr Right, il trimit in cantonament la ai vostri 😀

    Oana, esti mai bine?

    Va pup dulce,

    Mon

    • 10

      oanamada said,

      Pai Monica draga mea…go for it! Uite una de adaugat pe lista de anul asta! Cantonamentul il asteapta! 😀
      Da, sunt mai bine, multumesc. Se pare ca antibioticul isi face partial efectul…astept sa si-l faca total ca sa pot manca si altceva de paiine prajita si morcovi fierti ca mai am putin si-mi cresc urechi lungi de iepure!
      Te pupam

  6. 11

    Stefania said,

    Sa va traiasca si sa va bucurati de el atat tu cat si Catinca!!!


Comment RSS · TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: