Archive for mai, 2010

Rugaminte!

Azi, pentru ca am avut mult timp la dispozitie (recunosc cu rusine ca in ultima vreme nu am citit blogurile pe care altadata le citeam zilnic!) am constatat ca multe dintre voi v-ati pus parola pe bloguri. Ca atare, pentru ca este mai usor asa, va rog mult sa imi trimiteti invitatie. Mi-ar face mare placere sa va citesc si de acum inainte, chiar daca in ultima vreme nu am fot foarte activa pe blog.

Leave a comment »

Agonie si extaz…Eurovision si patriotism!

De ieri incoace imi tot intra in ochi mesajele scrise de unii pe Facebook. Azi, aceste mesaje „s-au comportat” de-a dreptul ca nisipul ala batut de vant care iti intra in ochi si te face sa lacrimezi. Eurovisionul asta naste pasiuni frate, nu gluma! Pasiuni, manifestari patriotice, agonie, extaz….chiar nu pot sa inteleg! Rationamentul meu poate fi gresit, poate sunt eu prea cerebrala..sau ce?

De ani de zile…asta ca sa nu zic de zeci de ani, Eurovision nu mai este ceea era…bun, ok, este o traditie, este un concurs, dar la modul cel mai sincer, ce vedete internationale, ajunse in topurile mondiale si ramase pe acolo pe un loc oarecare a mai produs acesta? Nu vreau sa spun ca nu insemna ceva…inseamna, dar intr-un context restrans, de palmares…”celebritatea” din punct de vedere muzical nu este si nici nu cred ca va mai fi data de un astfel de concurs sau de castigarea unui astfel de concurs. Cu toate astea, lumea muzicala din Romania ia foc, in fiecare an, dupa preselectie…a devenit deja o rutina sa vezi dupa fiecare astfel de preselectie scandaluri si acuze. Dincolo de asta, Eurovision trezeste in publicul consumator (fidel sau mai putin fidel) pasiuni arzatoare, extaz din ala cu „sa le tinem pumnii stransi” sau „buni, rai, sunt ai nostri si ne reprezinta tara”. Ca sa-l citez pe Mircea Badea…”atunci, bine!”. Mai oameni buni, tara ne-o repezinta marile soprane care ridica in picioare mii de oameni pe marile scene din lume. Tara ne-a reprezentat-o Ozone care se canta in toata lumea, la toate radiourile si care generase o adevarata „isterie” muzicala la nivel mondial. Asta ca sa vorbim despre muzica ca vad ca restul lucrurilor, cum ar fi sporturile (in afara fotbalului!), arta (indiferent de forma ei: teatru, pictura etc) trezesc foarte putin extaz.

Mi se pare cel putin deplasat sa spun in contextul „Eurovision” „buni, rai sunt ai nostri si trebuie sa-i sustinem”…mi se pare deplasat sa spun asta in orice context. Viata m-a invatat ca atunci cand vreau sa inaintez trebuie sa sustin „bunul”, nu „bun sau rau la gramada, cum o fi”. Excesul asta de „fibrilatii”, pumni stransi, emotii duse la extrem si patriotism prost canalizat ne facem sa uitam sau sa sarim exact peste esenta lucrurilor: din cauza asta NU ne vede nimeni si da si din cauza asta suntem vazuti asa cum suntem vazuti la nivel mondial…pentru ca noi sustinem „bun sau rau…cum o fi”! Pote gandesc prea dur, dar de multe ori, cand vad astfel de manifestari duse la extrem (ca sa nu zic prostie!) ma gandesc ca noi, romanii, suntem ca niste copii mici care se bucura de orice jucarie, oricat de proasta calitativ ar fi doar pe principiul ca „au si ei ca ceilalti copii din parc” …ok, e frumos sa te bucuri ca un copil, dar sa fim seriosi, suntem adulti (sau cel putin asta pretindem ca suntem!) si deja ar trebui sa stim ca da, calitatea conteaza. Revenind la celebrul Eurovision, n-am nimic cu el nici cu Paula Seling…eu am ce am cu mentalitatea asta tipic romaneasca. Pana la urma si la coada eu cred cu tarie ca, mai mult de jumatate din cei care privesc cu lacrimi de emotie, cu gatul uscat si cu pumnii stransi reprezentantii nostri acolo…asteapta cu inima stransa sa se iste un nou scandal…ca doar asta se intampla de fiecare data nu? Si tot de fiecare data urla ziarele si televiziunile (care apropo, anul asta au subiecte despre care sa vorbeasca si pun pariu ca vor trece usor peste marele Eurovision) o saptamna despre ce si cum s-a intamplat, cine si cum ne-a furat si nu ne-a votat, cat de buni si de mareti eram si uite, iar ne-a urmarit ghinionul! Dorinta asta  acerba de can-can, de scandal mediatic, de barfa mondena nu face altceva de fapt decat sa confirme cat de putine valori reale aveam si cat de mult ne agatam de „vedetele de carton”, de fastivaluri si concursuri „imbatranite” …si na, ca iar il pomenesc pe Badea (nu ca as fi vreun fan inrait al lui, dar baiatul spune multe si de cele mai multe ori le spune si foarte bine!)..si uite asa ajungem sa umplem ziarele cu Bianca a lui Bote, cu Monicuta si, o data pe an, trufanda, cu „persecutiile” la care suntem supusi la Eurovision.

Poate credeti ca am innebunit…dar chiar ma infurie rau de tot sa vorbim despre patriotism, despre buni, rai sunt ai nostri in astfel de contexte…asta este singura valoare care ne poate creste in ochii lumii? Asta este tot ce ne-a ramas de promovat? Asta este tot ce avem noi? Cu asta incepem sa schimbam imaginea romanilor? Pfuiiii…..daca da, inseamna ca este grav!

Concluzia: dupa cum probabil va asteptati deja, sambata seara nu voi tine pumnii stransi pentru Paula Seling, nu voi face audienta postului care difuzeaza Eurovisionul, nu voi fi patrioata. De ce? Pentru ca iar vom lua locul taspe, pentru ca iar ne vor „fura”, pentru ca iar vom avea ghinion si pentru ca vreau sa-mi pastrez extazul si patriotismul pentru ziua in care voi auzi o melodie a unui roman urland la toate posturile din strainatate, in toate discotecile, in toate barurile, in toate topurile internationale…

Comments (6) »

O fetita cu codite….

…..Se ducea la gradinita! Yep, am reinceput gradinita! Cand a auzit dimineata ca mergem la gradi a sarit din pat ca arsa! A fost extrem de rapida la imbracat, mancat etc…

Am ajuns la gradi si s-a bagat in multime cu viteza vantului, ca si cum nu mai fusese de ieri. Raportul zilei: „A fost la gradi o tanti imbracata in Alba ca Zapada, madame a cantat la chitara si ei nu i-a dat chitara. A vrut sa picteze si s-a dus si i-a explicat doamnei acest lucru aratandu-i pensula, dar doamna i-a zis ca nu. A vrut sa bea apa, a cerut in franceza, doamna i-a dat, dar ea nu a baut pentru ca era de la chiuveta si ea nu brea de la chiuveta (fitoasa lu’ mama!). Si-a pus papuceii de barbie si fustita ( Ana i-a scos ghetele si madame i le-a pus)”

Am gasit-o in curte cu doua fetite, incercand de zor sa-i prinda uneia cureaua de la pantaloni.

Concluzie…toate bune. Muci avem in continuare tone, mai si tusim din cand in cand, dar c’est la vie!

Comments (2) »

Pictez!

Mda….o alta noutate! M-am apucat de pictat! Habar nu am daca am talent, nici daca ceea ce pictez eu acolo va placea cuiva sau nu, nici daca banii aruncati pe panze, acuarele, vopsele, uleiuri etc sunt bani aruncati….dar imi place, ma relaxeaza. Prima pictura, una de incercare a panzelor gasite la un pret decent intr-un magazin si-a gasit deja proprietarul: Catinca. A confiscat-o cand inca nici nu se uscase si mi-a zis ca o vrea la ea in camera…A doua pictura a fost incercarea de a combina culorile…mie personal nu-mi place cum a iesit. La a treia deja ma declar aproape multumita. Am primit si prima comanda…de la mama! Asa ca muncesc de trei zile la ceva special …special pentru un „mazgalitor neinitiat” care picteaza pentru prima data cu uleiuri si minuni din astea!

Acum…ca pictez sau mazgalesc…repet, nu am pretentii…o fac pentru ca am chef si pentru ca ma relaxeaza! O fac pentru ca aici chiar gasesc toate minunile pamantului. Cand am luat uleiul de in am vazut un ulei care te ajuta sa dai stralucire culorilor fara sa mai fie nevoie sa lacuiesti la final….asa ca de abia astept sa-l cumpar! Nu va arat „operele” mele ca sa nu va speriati, dar promit sa v-o arat pe cea care o fac pentru mama….pana acum e cea mai muncita! Comanda a fost pentru ceva alb-negru ca sa mearga cu dormitorul ei ….asa ca muncesc din greu!

Vorba sotului meu…nici Picasso nu a fost maestru de la prima pictura….:D

Comments (6) »

Cetateanul conteaza!

De ceva vreme tot vreau sa povestesc ceva pe blog si nu am apucat! In fiecare luna, comunele (adica ceea ce la noi se numeste cartier!) editeaza cate o revista in care sunt scrise toate cele legate de cartierul respectiv: evenimente, targuri, expozitii etc. Luna aceasta am primit-o ca de obicei in cutia de scrisori. Sunt impresionata de felul in care unii inteleg sa-si respecte cetateanul de rand, consultandu-l in absolut orice decizie luata!

La doua strazi de aici, la intersectia mai multor stradute era un spatiu mare liber…cand m-am intors din Romania nu mai era liber…aparusera niste marcaje, un sens giratoriu…totul desenat cu vopsea si marcat cu niste chestii provizorii din plastic. Citesc in revista comunei…respectivele marcaje sunt cu adevarat provizorii, timp de doua luni. Doua luni in care, locuitorii comunei se pot duce la primarie si isi pot exprima parerea despre eficacitatea lui. Tot acolo sau pe internet poti veni si cu propuneri noi de modificare a marcajelor provizorii. Pe 31 mai, la primarie se organizeaza si o chestie ca un vot (la care poate participa orice locuitor al comunei) si se analizeaza toate propunerile primite. In functie de vot si de propuneri se demonteaza complet marcajele, se fac modificari sau se lasa asa cum sunt. Urmatorul pas este construirea giratoriului pe care se pun flori si marcaje reflectorizante.

Mi se pare o chestie foarte misto!

Leave a comment »

„Behaim” si ne grabim!

Yepppp…behaim ca niste oite si ne grabim sa incepem gradinita! Incep prin a va multumi tuturor pentru incurajari…ca de obicei sunteti dragute si calde si bune si sunteti alaturi de noi!

Am terminat cu febra, din fericire nu mai facem deloc. Am rarit dozele de antitermice si siropurile. Tusea este insa exxtrem de „prezenta”…iar mucii sunt principalii vinovati. Din fericire, azi este mult mai bine. Joi mergem la gradi si Catinca de abia asteapta. Azi cand s-a trezit m-a intrebat, pentru a mia oara in ultimele zile, daca mai este bolnava pentru ca ea vrea sa mearga la „colegii” ei (colegii pe care apropo, nu stie cum ii cheama…asa ca le spune in mod generic „fetita aia” baietelul ala”). Au fost cateva zile extrem de grele pentru ca din cauza tusei s-a intamplat ceea ce a prezis pediatra: a si vomitat de cateva ori.

Am inregistrat si o premiera …nu e de lauda, dar pentru prima data in viata ei, Catinca a facut diaree….am fost absolut socata in acea dimineata, dar mi-am dat repede raspunsul si am remediat problema asa ca nu s-a mai repetat nici in ziua aceea nici dupa. Cu o zi inainte de „evenimentul neplacut’ mancase de rupsese urmatoarele: rosii, ardei gras, ridichii , multa miere (ii dadeam cate juma de lingurita ca sa-i linistesc tusea pentru ca sirop nu aveam voie decat de 3 ori pe zi!). Toate astea, combinate cu siropul de tuse de zi (care apropo a fost cam fas…nu prea si-a facut treaba!) si siropul de noapte+mucii care se duceau direct in burtica….iaca! Am intrerupt imediat mierea, am scos pentru o zi rosiile, ardeiul si siropul de zi…putin orezel si gata, am rezolvat problema.

Pentru ca a fost vreme buna, extrem de cald (am facut plaja si m-am ars….absolut incredibil pentru pielea mea rezistenta de obicei la soare!) eu am stat la soare. In prima zi Catinca se tot milogea saraca sa iasa in curte…dar am zis nu pentru ca batea vantul. ieri insa nu am mai rezistat asa ca si-a petrecut toata ziua in curte, la umbra. Am trecut si noi la maneca scurta. S-a jucat, a dansat, s-a tarat prin iarba, a macat de pranz afara (cica am facut picnic!)…s-a culcat si cand s-a trezit a iesit direct in curte. ce mai…fericire mare! Am facut un gratar spre seara, am papat toti trei afara in curte si cu mare greutate am reusit s-o bag in casa pe la 9 seara.

Crizele nocturne de tuse ne-au dat ceva de furca…pentru ca odata ce incepeau cu greu le mai opream. Chiar si aseara a facut una urata de tot….

Azi, am scos-o din casa, am fost la cumparaturi, am luat crema de soare pentru ea si pentru mine una cu o protectie medie ca sa nu ma mai prajesc….

Suntem pe drumul cel bun…joi o sa o duc la gradi…desi cred ca tusea va mai dura ceva vreme.

Va pupam!

Leave a comment »

Stop gradinita!

Daca e bal, bal sa fie! ieri, in timp ce scriam postarea anterioara Catincai ii crestea febra. S-a trezit cu un 38,2, neingrijorator mi-am zis eu. Problema 1: se tot freca la urechi. Am intrebat-o daca o doare mi-a zis ca da. Am mai intrebat a doua oara, mi-a zis ca nu. Ce sa cred? Problema 2: tusea din 3 in 3 minute…din ce in ce mai rau. Am sunat la pediatra…nu mai era la cabinet. L-am asteptat pe taica-su sa vina acasa si am decis impreuna ca cel mai bine ar fi sa mergem totusi sa o vada un medic ca sa stim daca o ducem azi sau nu la gradi. Asa ca ne-am dus la cel mai mare spital pentru copii din Bruxelles unde ne-am petrecut niste ore bune, pentru ca, in mod evident,  erau luate intai urgentele, iar urgentele erau in general bebelusi. in tot acest timp s-a jucat si a behait continuu.  Dupa consult ni s-a zis ca pare sa fie un inceput de viroza, dar ca trebuie sa mai asteptam 24 de ore ca sa ne lamurim pentru ca nu este rosie deloc, nu are muci si nici la urechi nu are nimic. Plamanii nimic…Am ajuns acasa si cand a coborat din masina mi s-a parut ca este foarte fierbinte. I-am luat temperatura …39! oupsss! Am pus sosetele cu otet si un supozitor si am supravegheat-o pana i-a scazut la 38. M-am culcat la 2 noaptea, dar mi-am pus ceasul sa ma trezesc la 4 ca sa-i dau o doza de panadol sau nurofen….

Pe la 3 si jumatate m-a chemat pentru ca vroia sa faca pipi. I-am luat temperatura 37.4. Ok…mi-am zis..mai dorm jumatate de ora si ii dau medicament ca sa fiu sigura. la 6.30 dimineata am sarit din pat buimaca, in strigatele ei…vroia pipi. Da, telefonul nu m-a trezit la 4 sau am fost eu mult prea obosita ca sa-l mai aud…habar nu am ce s-a intamplat!

Am intrat in camera si am vazut-o rosie ca un rac…am stiut clar, temperatura foarte mare:39.6. Curios, a scazut mult mai repede decat temperatura de seara, in 40 de minute, tot cu supozitor. Tusea la fel de rau. A mancat bine si am pornit-o spre pediatra. Din nou consult, din nou uitat in gat si…surpriza, gatul rosu rau de tot (ieri ma uitasem si eu si vazusem ca nu este rosie!). Verdict: din nou faringita!

Ironia? Nu, nu a luat-o de la gradi ci de la mine (pentru ca, din spusele pediatrei, dupa simptome si eu am avut acelasi lucru doar ca la adulti se poate manifesta fara febra din motive de imunitate mai buna!).

Partea buna: de la 6,30 pana la 14 nu a mai  facut febra. La 14 incepuse sa creasca, dar i-am dat imediat nurofen.

Partea proasta:din spusele pediatrei va mai face cateva zile pusee de febra mare si asta nu numai din cauza gatului foarte rosu ci si din cauza mucilor care se incapataneaza sa nu curga deloc prin nas ci numai pe gat in jos.

Partea si mai proasta…de parca nu stiam deja, am fost atentionata sa ma pregatesc pentru un an greu cu multe astfel de „surprize neplacute” avand in vedere intrarea in colectivitate.

Concluzia…stop gradinita pentru cateva zile cel putin!

Ma duc sa incerc sa dorm putin….numai bine tuturor!

Comments (18) »

Am inviat!

😀 Stiam de ieri ca asa va fi pentru ca la mine virozele sunt intotdeauna dupa un anumit tipar. Recunosc, asa „varza” nu am fost de vreun an de zile. Racesc relativ usor,  nu fac forme grave…dar asta a fost „hard”.

Asaaaa…gata cu mine ca nu eu sunt importanta in peisaj! oricum, multumesc tuturor pentru urari.

Catinca Barbie este, nu asa?

1. Nu s-a schimbat absolut nimic…este innebunita sa mearga la gradi. Mai nou principala amenintare cand nu face ceva este ca nu o mai primeste la gradi…:D Si functioneaza!!!!! Se trezeste din somnul de dupa-amiaza si ma intreaba daca e timpul sa mergem la gradi!

2. Cred ca deja s-a captusit cu ceva de pe acolo sau am captusit-o eu…ca behaie ca o oita…si se grabeste sa-mi spuna „m-am inecat!” ca nu cumva sa imi vina vreo idee sa nu o duc la gradi! Sper sa ramanem la stadiul asta ca vad ca nu este rosie in gat.

3. A facut niste crizute cand i-am lipit etichete speciale cu numele ei pe haine. Nu i-a placut deloc ideea, nu stiu de ce! Cert este ca in dupa-amiaza respectiva s-a trezit din somn plangand ca sa nu-i pun lui bebe eticheta cu numele pe sacul lui de dormit! 😀 Evident, visase!

4. E paracioasa! Primul lucru pe care-l  face cand ma vede este sa-mi spuna cine ce i-a facut! Baietelul a tras-o de geaca ca sa nu se suie pe plasa, fetita a vrut sa-i ia jucaria, iar azi, colac peste pupaza, un baietel a impins-o cu mana in piept si s-a lovit la cap. Nu prea inteleg eu cum e cu lovitura la cap ca daca te impinge cineva in piept nu prea ai cum sa te lovesti la cap, in fata, spre frunte. Ma rog…cert este ca a plans si s-a dus si i-a explicat educatoarei, dar evident ca aia nu a inteles o iota…asa ca in secunda in care m-a vazut, la multa vreme dupa incident, a inceput sa bazaie din nou, dar s-a potolit dupa ce madame i-a explicat cum sa-i spuna de acum cand o loveste cineva…eu am facut pe traducatorul! Probleme grave mon cher!

5. Nu face pipi! Aici chiar am nevoie de ajutorul vostru, al celor care v-ati confruntat cu chestia asta. Catinca are o problema: chiar daca ii vine sa faca pipi, cere la pipi, o duci, dar nu face pe wc strain decat in momentul in care nu se mai poate tine. Altfel, e in stare sa stea ore intregi asa. Am rugat-o pe educatoare sa incerce s-o puna de mai multe ori. A pus-o, dar tot nu face. A zis ca-i da si recompensa (biscuiti) daca face. Ea nu a inteles ce e cu biscuitii decat dupa ce am venit eu…s-a dus la madame si ii tot spunea ‘biscuiti”. Aia a inteles ca na, suna cam la fel, dar ii tot explica ca nu a facut pipi si nu primeste…i-am explicat si eu in romana si a inteles…Chiar ma ingrijoareaza chestia asta cu pipiul. E drept, acasa facea de o suta de ori si pentru ca bea foarte multe lichide. Acolo, chiar daca le da sa bea apa, nu le da asa tot timpul cum bea ea acasa.

6. Mananca foarte bine. Pentru moment nu apuca sa manance decat supa pe care le-o da la ora 10 ( eu o iau la 12, inainte de felul 2), dar de saptamana viitoare o sa o las si la masa. La ei se da supa la 10, dupa care la 12 felul 2 si desert si dupa somn o gustare.  In prima zi m-a facut curioasa rau ca mi-a zis ca a mancat supa cu frunzulite. A doua zi m-am dus sa vad meniul (exista afisat, pe toata saptamana) sa vad si eu ce a mancat: supa de pui cu patrunjel…Nu le da supa cu bucati (legume, carne)..este mai mult supa crema. Ieri a mancat supa „galbena” (in traducere, supa de porumb) si azi a mancat supa „portocalie” (adica supa englezeasca din dovleac si mar). Inteleg de la ea ca asta de azi a fost mai buna decat aia de ieri. 😀 La cat de mancacioasa este ea…cred ca mananca si pietre daca ii dau aia…in fond, ea cam sare o masa pentru ca dupa laptele de dimineata ea manca si mic dejun in locul caruia primeste acum aceasta supa.

7. Isi doreste sa si doarma acolo  (l-a intrebat pe taica-su ieri cand a dus-o la gradi, ca eu nu puteam sa conduc de tare ce-mi lacrimau ochii, daca poate sa doarma acolo). N-as vrea s-o las inca…mai aman momentul din doua considerente: unu pentru ca nu ma incanta ideea sa doarma pe „targile” alea pe care ei le numesc paturi si pentru ca ma gandesc ca nu doarme ci mai mult se joaca, doi pentru ca am zis sa se odihneasca in adevaratul sens al cuvantului, acasa, la ea in pat…atat cat se mai poate, adica pana ma apuc eu de job.

8. Vrea sa se imbrace numai in rochii. 😀 N-ar fi o problema daca nu as vedea ce „program” de joaca a avut in curte! Genunchii negri inseamna ca s-a tarat prin toate alea, nisip in pantofi ca a stat la lazile cu nisip etc. Mai mult de atat, acolo sunt niste chestii pe care se poate catara si ma gandesc ca este mai sigur s-o faca in pantaloni decat in fusta ca sa nu se agate de ceva!) Din fericire, halatelul (bluzita) echipament al scolii este lunguta si ii ajunge pana la genunchi…asa ca hainele scapa in general nemurdarite.

9. Azi mi-a reprodus prima data ceva ce i-a spus madame, dovada a faptului ca a inteles perfect…”madam mi-a zis ca am o codita foarte frumoasa!” Si cum ti-a zis mami? „Mi-a zis tres jolie si mi-a magaiat codita”…Okkk, suntem pe drumul cel bun.

10. Incepe sa vorbeasca de una singura..amesteca franturi de cuvinte sau cuvinte intregi din franceza cu unele romanesti…o las in pace si incerc sa inteleg ce zice . Face chesti asta in general cand se joaca cu papusile.

Cam astea ar fi noutatile…va tin la curent!

Comments (2) »

Promisiune!

Dragii mei prieteni vizitatori, va multumesc pentru mesaje. Din motive tehnice adica un teanc mare de batiste de unica folosinta, masca de protectie ca sa nu imbolnavesc copilul, ochi precum robinetele stricate si o stare de tot…stiti voi ce, nu va pot raspunde inca la fiecare in parte. O voi face dupa ce devin functionala! Pana atunci bagam bixtonim, antibiotic si paracetamoale la greu!

Va pup

Comments (6) »

Raportam: am fost la gradinita!

Hai ca am facut-o si pe asta!

Sa incep cu aseara…

Am pregatit hainute, am recapitulat in franceza diverse cereri si propozitii ca sa fiu sigura ca nu face pe ea, ca nu moare de sete, de foame etc…copilul, foarte calm si dornic sa mearga la gradi. Mama, racita moarta, bantuita de insomnii si chinuita de ganduri, cu inima cat un purice…adoarme pe la 3 dimineata.

Pe la 4 copilul striga din camera de la el….”Mamiiii am facut pisu pe mine!” Pe cuvantul meu de onoare ca nu a mai facut pe ea de extrem de mult timp….luni de zile…In mod ciudat pipiul este la capul patului…perna uda, salteaua uda, totul ud. Initial nu am vrut s-o cert, dar cand am intrebat-o de ce a facut pe ea mi-a raspuns senina ca asa a vrut ea…m-au apucat pandaliile. Se scoala tatal sa ajute…ne certam pentru ca el ma cearta ca eu cert copilul (pentru ca copilul are emotii!). Ati inteles ceva? Avea si el dreptate, dar si eu! Schimbam tot, intoarcem  salteaua (ca ce altceva puteam sa fac la ora aia?), copilul se culca…eu ma bag in pat si adorm cu greu dupa multa vreme. Ora 7.30…suna ceasul…nu cred ca m-am trezit la ora asta de ani de zile…ma imbrac rapid, cu ochii carpiti de somn si ma duc s-o trezesc.

„Mami, mergem la gradi?” Sare din pat imediat repetand: „da, da, mergem la gradi!”

Bem lapte, ne imbracam repejor, facem cateva poze la printesa si iesim pe usa. Merge si tati cu noi ca nu se poate sa rateze o astfel de zi importanta…

Pe masura ce ma apropiam de gradinita mi se strangea stomacul din ce in ce mai rau…stiu, veti spune ca toti copiii merg la gradi si ce atata tapaj pe tema asta…dar azi, dupa aproape de 3 ani de stat cu mine a mers la gradinita COPILUL  MEU…asa ca aveti putina intelegere pentru o mama nebuna :D!

Intram la gradi si mergem la clasa ei. Catinca se repede in clasa ca la ea acasa…fara nici o problema. Ce a urmat veti vedea in filmulete….vreau doar sa specific ca sertarul pe care-l pazeste cu atata grija este sertarul ei.

Am plecat si am lasat-o putin stinghera, dar cu zambetul pe buze. Ne-a spus „pa” si si-a vazut de treaba ei…adica de studiatul celor din jur…Ca sa raspund la intrebarile apropiatilor…nu, nu am plans, dar am fost la un pas! Totusi, cu o fata asa curajoasa cum era sa ma fac eu de rusine? Din pacate insa arat de parca as fi plans toata ziua pentru ca inceputul de viroza s-a transformat intr-o viroza „cat casa”.

Cele 3 ore pe care le-am petrecut fara fata mea au fost cele mai ciudate de cand s-a nascut ea! Un sentiment ciudat de singuratate, fara vocea ei, fara tocaneala ei permanenta (credeti-ma, vorbeste copilul asta si cand doarme!), combinat cu grija, mii de intrebari care mi se plimbau prin cap (ce o face, plange, nu plange, cum se descurca, mananca, nu mananca, s-a panicat etc, etc) si nerabdare. Mi-am pierdut vremea prin Cora ( la ora 9 si 15 eram doar eu si vanzatorii!) cumparand de mancare si cumparandu-i ei pahar, sufertas pentru gradi si alte din astea. M-am dus acasa si am lasat cumparaturile, am vorbit putin cu mama si bunica mea si am plecat val vartej catre gradinita!

Cand am ajuns la gradinita, Catinca era cu „madame”, cu spatele la mine. Madame ii aranja clamitele in par! I-a atras atentia ca am venit si…surpriza! Nu, nu a fost ca in filme, cand copilul se arunca in bratele mamei plangand ca vrea acasa…a fost ceva de genul: „ok, ai venit …ce dragut, ma bucur, dar de ce ai venit asa repede?”

Catinca ar mai fi stat!!!!! Mi-a venit inima la loc cand am vazut-o ca nu are nici cea mai mica problema! Madame mi-a spus ce a facut, mi-a spus ca a fost foarte cuminte, ca a papat, s-a jucat, ca a refuzat sa faca pipi (oupssss!). Urmarea? Fata mea cea mare si viteaza vrea sa mearga si maiine la gradinita. Mi-a povestit absolut tot ce a facut, cu lux de amanunte (stiu si ce culoare avea castronul din care a baut supa!), a parat-o pe madame ca  nu i-a inchis body-ul dupa ce a fost la wc, mi-a explicat cum s-a spalat pe maiini, mi-a spus cum s-a jucat cu fiecare jucarie in parte afara in curte (credeti-ma stiu exact cum arata leganele din curte, fara sa le fi vazut de aproape!) :D.

Ca recompensa ca a fost atat de cuminte am dus-o la mall si s-a dat in toate masinutele in care a vrut, i-am luat ce palarie a vrut ea, basmaluta, gentuta mica cu clame cu Hello kitty si un sort de la Zara pe care l-a ales personal. Acasa o asteptau paharul cu Barbie (pentru la gradi) si paturica si pernuta cu Hello Kitty (tot pentru la gradi, dar pentru cand va dormi acolo!). Cand am ajuns acasa nemancata lu’ mami a mai ras o portie de supa si una de felul 2 si s-a culcat.

La aceasta ora, Catinca este la plimbare cu tati si primul lucru cand s-a trezit a fost sa ma intrebe daca mergem la gradinita la colegii ei.

Am fata mare si curajoasa!

PS: Pentru cei care cunosc povestea…sa stiti ca si pisica lesinata a fost la gradinita cu fata mea si a mancat si supa! 😀

PS 2: scuzati calitatea pozelor, avem probleme cu aparatul!

PS3: fetita din filmulete, cea care tot sta pe langa Catinca este „nasa mica” a Catincai, Ana! Nu au vorbit ele prea multe, dar din povestile Catincai inteleg ca Ana, care este putin mai mare, a stat cu ea si s-au mai jucat impreuna!

Comments (19) »

A Paris, mon cher!

Weekendul asta am decis sa mergem la Paris. Cum tati avea liber joi si vineri…am plecat de joi pana sambata. Am fi stat noi pana duminica, dar am zis sa aiba Catinca o zi la dispozitie sa se odihneasca din moment ce maiine este ziua cea mare, ziua in care incepe gradinita. Asa cum v-am mai povestit, de Paris ma leaga multe amintiri, ma leaga momente din copilaria mea…Eram putin mai mare decat Catinca si da, acolo am mers prima data la gradinita. Au trecut 30 de ani…si nu ma asteptam ca mintea mea de copil sa fi stocat atat de multe informatii in imagini care sa-mi foloseasca 30 de ani mai tarziu. Am recunoscut fara mare greutate strada unde am stat, am recunoscut imediat cartierul, magazinul de fructe de la coltul strazii etc…am recunoscut locurile pe unde ma plimbau mama si cu tata…mi s-a parut totul familiar, intr-un mod ciudat, usor umbrit de vreme si modificat de modernism… Am simtit o stragere de inima cand am intrat in Paris…franturi de imagini din mintea mea se suprapuneau acum cu realitatea….Parisul este altul decat il stiau ochii mei de copil si totusi acelasi cand l-am privit prin ochii Catincai: cladiri imense, vitrine pline cu minunatii, lumini multe, aglomeratie, Tour Effeil.

In mod cert Catincai ii vor ramane in minte asa cum mi-au ramas si mie anumite locuri pentru ca le va lega de ceva. Unul dintre ele va fi cu siguranta Tour Eiffel din cauza luminitelor de pe toata suprafata lui, din cauza caluseilor de care s-a indragostit si din cauza ca „l-a tinut” ca sa nu cada. Al doilea va fi Catedrala Sacre Coeur unde a „castigat” prima ei medalie (a se citi a scos singura de la un aparat o medalie inscriptionata cu Sacre Coeur)…in rest, numai ea stie ce va tine minte. Experienta proprie imi spune ca un copil tine minte exact lucrurile la care nu se asteapta adultii.

Am privit Parisul cu ochii adultului care a invatat tot liceul (liceu de franceza) despre istoria Frantei, despre monumentele de acolo, cu ochii adultului „indopat turistic” de magia Parisului, de romantism, de Sena, de cafenelele pariziene, de pictori si buchinisti, de pietele de flori, de Champ Elysee si magazinele de lux, de magia gradinilor Tullerie unde azi se sta la plaja pe scaune de lemn sau in iarba, de Bateau Mouche care aluneca incet pe Sena….am ajuns la concluzia ca daca as fi trait la Roma probabil nu as fi fost atat de impresionata cum am fost cand am vizitat-o…..Parisul mi s-a parut maret, luxos, frumos,cosmopolit, dar  nu mi-a atins coarda sensibila asa cum ma asteptam…. In mod cert a fost vorba  si de vreme care ne-a dat rau de furca…am dardait de nu mai puteam! (prognoza spunea 17 grade – au fost maxim 8 grade, vant taios, ploaie-  asa ca si eu si sotul am plecat ca niste flori…doar Catinca a avut haine groase adecvate vremii- urmare logica…eu m-am „captusit” putin !). Daca veti vedea in unele poze mutra mea ceva mai posomorata e din cauza ca eram super ofticata ca nu prea puteam face mare lucru pe frigul ala…

Am apucat sa facem un tur complet al Parisului cu autobuzul turistic, din care ne-am dat jos in cateva puncte importante. Desi imi doream foarte mult n-am reusit sa ajung sa vad George Pompidou …una din imaginile care mi-au ramas in minte din copilarie si nu am reusit s-o conving pe Catinca sa se lase pictata de unul din pictorii din Montmartre (era deja foarte obosita cand am ajuns acolo!). Data viitoare…pentru ca in mod cert va exista o data viitoare…sper cat mai curand! N-am apucat sa fac nici shopping pentru ca am fost pe fuga, dar nu am ratat unul din magazinele unde mergeam cu mama…din pacate, ochii de adult l-au gasit acum complet neinteresant. I-am luat totusi Catincai de acolo o fusta si o pereche de pantaloni de marinar…

In mod cert Parisul este un loc in care este extrem de greu sa mergi, ca turist, cu un copil mic, fie el si foarte cuminte cum a fost Catinca. Ai atat de multe de vazut, este atat de  multa aglomeratie….Totusi, trebuie sa spun, Catinca a fost extrem de cuminte si as putea spune chiar mai rezistenta la „alergatura” decat noi adultii.  I-a placut foarte mult Parisul, i-a placut sa se plimbe peste tot pe unde am fost si a dormit lemn dupa plimbarile noastre lungi. A mers cu toate mijloacele de transport posibile – pentru prima data: metrou, tren, funicular, vapor, autobuz turistic….:D.

Vreau sa ne intoarcem acolo…mai am multe locuri prin care vreau sa pasesc….weekendul asta a fost experimental…urmatorul il vom planifica mai bine! Suntem la doar 3 ore si jumatate distanta (cu masina!) si ar fi pacat sa nu mergem din nou!

Joi – Ziua 1

Vineri – Ziua 2

Sacre Coeur favorita Catincai!

Montmartre

Cu vaporul

Sambata, ultima zi!

Jardin de Tullerie+Louvre

Am plecat spre casa…ora 18 si ceva…Cati deja doarme!

Asta e pentru bunica mea…ca sa ma creada ca e lumina si la 9 seara…am ajuns acasa!

Comments (12) »

Pour les connaiseur!

Adica pentru mama si tata!

Dupa 30 de ani….arata la fel nu? (atata doar ca s-au schimbat personajele si au aparut personaje noi! :D)

Comments (2) »

Gradinita!!!

Am fost plecati…asta este motivul pentru care am lipsit in ultimele zile! Unde?Intr-o postare viitoare veti vedea poze! Pana atunci insa vreau sa va spun ca am niste emotii de imi bubuie inima in piept! Maine, incepem gradinita! Ca sa spun mai plastic de atat, maiine taiem „cordonul” de mami! Catinca este foarte incantata! Am fost miercuri si si-a cunoscut educatoarea si colegii…si a vrut sa ramana acolo. Ramane de vazut maiine…va povestesc dupa ora 12 ce s-a intamplat! Am mari emotii si mi-e tare frica de reactia ei cand va descoperi ca nu o intelege nimeni atunci cand vorbeste in romana….offff, am inima cat un purice si mi-e tare greu! Dupa aproape 3 ani de cocolosit si ingrijit si precautii „ii dau drumul” puiului meu de sub ochii vigilenti de vultur :D. Incerc sa nu ma gandesc prea mult la ziua de maiine…dar fac ce fac si tot acolo ajung.

Comments (10) »

Ziua Europei

9 mai dimineata! Stop! Ne decidem sa mergem toti trei la Acvariu.Stop! Cam asa incepea ziua noastra …o zi putin mai insorita decat de obicei si cu ceva mai putin vant…in concluzie, o zi mai putin bruxelleza! Ne suim noi in masina, entuziasti nevoie mare ca mergem sa vedem toti pestisorii din lume si….ajungem la coltul bulevardului de la noi din cartier! Blocat! „Auchhh…stai asa ca azi e Ziua Europei si cine stie ce fac astia pe aici” mi-am zis in gand….

Cat vedeai cu ochii, un ditamai bulevardul (cam de doua ori cat Magheru) numai corturi, cortulete, muzica….asa ca abandonam repede ideea de a merge la acvariu si ne decidem sa ramanem si nou la balci, festivitati si distractie.

Bunnn..o luam si noi cam de pe la mijlocul bulevardului intr-o directie….Ce avem aici: papa, papa, muzica, vanzatori ambulanti de haine, jucarii, nimicuri, vanzatori de haine la mana a doua, antichitati, bijuterii vechi, multe masinute, multe centre de joaca gonflabile, iar papa, multe corturi ale firmelor care organizeaza peste vara diverse activitati pentru copii (un gen de scoli de vara!)…caluti, tramvaie vechi (reconditionate) care circula special cu aceasta ocazie. Dupa ce baleste la centrele de joaca gonflabile unde nu o las pentru ca trebuie s-o descalt si este frig afara pentru asa ceva…ajungem la caluti…hopa sus! Ne cam sta inima in loc…calul mare, nenea o plimba si ea nu prea are de ce sa se tina…intr-un final gaseste o modalitate: se tine bine de tot de sa! Plecam mai departe, fericiti ca l-am gasit pe celebrul McQueen…masinuta iubita a Catincai!

Mergem noi ce mergem si dam si de cortul Romaniei…foarte tareeee…imi spun auzind muzica romaneasca. Se danseaza hore in costume populare, se vorbeste romaneste in jurul nostru! Misto! Lipsesc miciii fratilorrrrr! O sa spuneti ca sunt nebuna, dar nu sunt…alaturi de cortul nostru, la numai doi metri este cortul turcilor care fac gratare cu…. carnati….de ce nu si micii nostri? Catinca vrea gauffre….eu as manca niste mititei…

Mi s-au lipit ochii de niste bijuterii vechi, dar lasa…mai bine nu! Ma opresc si ma uit si eu la obiectele vechi, incarcate de istorie. Alaturi, un alt cort in care cineva isi vinde hainele sale si diverse hainute ale copilului…haine la mana a doua. Privind preturile si lumea care cumpara asa ceva ma fulgera un gand….mamaaaaaa…cati saci cu haine si pantofi pe care nu-i  mai purtam zac acasa….si la cel putin 5 euro bucata…mdaaaa…dar sunt in Romania si eu sunt aici.

Trec mai departe….un nene vinde jucariile copiilor. Imi pica ochii pe o casuta de lemn cu mobilier (stiti pasiunea mea aia cu miniaturile!). Langa mine Catinca incepe brusc sa ridice tonul: „mamiiiiii…vreau si eu vapor ca asta!” Fi-mea si masinariile ei…este de vanzare un vapor, mare, din plastic, cu scaunele, usi care se deschid etc, etc…. Tati se uita stramb la mine…si are dreptate (fi-mea are in acest moment ditamai colectia de masini, vapoare, tractoare, masini de curse etc, etc). Catinca se enerveaza cand ii spun ca nu  este de vanzare. O convinge tati sa faca o poza cu parcul-padure din spate si mai uita de vapor. Eu ma proptesc din nou la bijuterii…de data asta noi…tipic mexicane, argint, batute cu pietre smipretioase…genul de bijuterii traditionale …imi pica ochii pe un colier si fac si eu precum Catinca: „tatiiiiii, vino sa vezi!”. Ma opresc brusc cand il ridic si-l intorc: 150 euro. Paiiiii…genul asta in Romania costa maxim 2 milioane, ma zgarcesc eu …ca tot nu prea aveam mare chef de shopping! Plec…Catinca este deja putin plictisita…e clar, am gresit directia…masinutele si caruselurile trebuie sa fie in directia opusa, dar este prea tarziu, a trecut deja de o ora si jumatate de cand tot mergem pe jos.  Ne consolam cu o poza langa o masina de curse!

Catinca a obosit…vrea acasa….nu ne putem intoare atat drum pe jos pana la masina asa ca decidem sa luam si noi cateva statii tramvaiul turistic din lemn. Prima plimbare cu tramvaiul a Catincai! Ii place, este curioasa, casca ochii mari si ma intreaba de ce face asa mult zgomot tramvaiul asta. Ajungem la masina! Fuga la nani…..

Cand se trezeste Catinca, pe la 18, tati insista sa mergem din nou ca sa se dea si fata in masinute! Ajungem pe la 7 seara…lumea incepe sa stranga corturile, dar in capatul celalalt al bulevardului, unde ne aflam noi, viata este traita la maxim. Concert, muzica multa si tare, masinute multe in care sa se dea fata…si o Catinca foarte fericita si cu chef de distractie!

„Mami, vreau vata de zahar!” Ok…dorinta ii este indeplinita! Rezultatul….si dansul…il vedeti mai jos!

Comments (4) »

2500 de fapte bune!

Cu totii facem fapte bune…unii mai des, altii mai rar. Celor mai multi dintre noi nu ne place sa ne laudam cu faptele pe care le facem pentru ca da, pana la urma le facem pentru ca vrem sa facem un bine nu pentru ca vrem sa facem „parada”. Am primit azi un comentariu, pe blog, de la o doamna care ma roaga sa ajut niste copii, in cadrul unei campanii care se numeste  Cards of Joy. Campania are ca scop ajutarea a zece copii talentati la pictura, dar lipsiti de posibilitati financiare pentru a-si cultiva talentul. Acesti copii urmeaza sa fie trimisi intr-o tabara de creatie…cu ajutorul meu, al vostru si al altora care vor face un gest pe care nu-l fac in mod normal: care vor povesti o fapta buna pe care au facut-o. Nu conteaza „marimea” faptei…important este sa fie o fapta buna si sa fie postata pe codul pe care l-am primit eu, pe site-ul http://cardsofjoy.heidi-chocolate.com/. Va spun din start ca eu nu am absolut nimic de castigat din acest gest…codul il primesc pentru ca postez povestea si toti cei care vor sa ajute isi pot posta povestea, direct pe codul meu. Dintr-o discutie pe care am avut-o pe email cu doamna respectiva (am scris pentru a cere lamuriri privind sistemul de postare) am inteles ca nu este nevoie decat de 2500 de fapte bune postate pe site pentru a trimite acesti copii in tabara…si pana in prezent sunt foarte putine. Daca va puteti rupe putin din timpul vostru pentru a scrie cateva randuri…va multumesc, dar si mai mult va vor multumi cei 10 copilasi!

Codul meu este 5650540356

– intri pe site-ul campaniei (cardsofjoy.heidi-chocolate.com)
– te inscrii completand formularul de inregistrare
– descrii fapta buna pe care ai facut-o, utilizand codul unic de mai sus.

Leave a comment »

1 mai cu miros….de peste si apa de mare!

Daca tot nu puteam sa „executam” niste mici adevarati…ne-am zis noi aseara ca poate facem un drum la mare, la Oostende ca sa mancam niste fructe de mare „de la mama lor”! Previziunile meteo nu erau deloc bune…ploaie din cand in cand pana la pranz! Am plecat din Bruxelles pe soare, 17 grade si vant destul de puternic. Echipament complet, variat, pentru toate tipurile de vreme…asa cum sta bine unor oameni care s-au obisnuit cu vremea capricioasa din Belgia. A fost soare pana aproape de destinatie cand am intrat intr-un nor si ne-a plouat de credeam ca nu se mai opreste. Am ajuns la Oostende si pofticioasa din mine simtea deja in nari mirosul de fructe de mare.

Ii promisesem fetei ca o ducem sa vada balena, dar am zis sa megem intai sa mancam….si bine am facut! Ne-am dus in port, acolo unde sunt celebrele rulote/chiosc…sau ce or mai fi ele cu fructe de mare. La numai 100 de metri se afla si piata de peste (din care recunosc, spre rusinea mea, nu am luat nimic pentru ca nefiind mancatoare de peste, nu cunosc denumirile pestilor respectivi…mai ales ca majoritatea erau trecute in flamanda!). Am ajuns in port, in „raiul” fructelor de  mare si am dat iama…printre picaturi am reusit sa fac poze (e greu tare sa tii in mana aparatul, cartofii prajiti ai copilului si mancarea ta, mai ales cand ploua marunt si rar…exact cat sa te scoata din minti!). Ce am mancat…numai burta mea stie sa va mai spuna ca eu am pierdut numarul…imi pare rau de mancarea de melci calda…n-am mai avut loc si pentru ea (dar data viitoare sigur!). Sa nu credeti ca sunt vreo gurmanda, din contra, nu prea mananc de felul meu, dar cand ma „scapi” pe langa fructe de mare….e grav de tot! Cand mai arata si ca in imaginile de mai jos…spuneti voi daca le poti „rezista”! Marea mea fericire a fost aceea ca am regasit singurul peste la care am visat vreodata, pestele al carui miros mi-a ramas in nari, din copilarie….l-am cautat peste tot pe unde am fost, inclusiv in Franta, unde il mancasem prima si singura data in viata mea…si l-am gasit de abia azi…asa ca mi-am luat acasa! E un peste lataret si rotunjor, uscat, afumat si cu multa sare pe el…habar nu am cum „il cheama”, dar ii recunosc mirosul din sute de pesti.

Catinca nu a poftit la creveti pentru ca am avut grija sa-i iau intai ei cartofi prajiti ca sa fiu asigurata….

Am admirat portul si ne-am minunat de obraznicii de pescarusi pe care aproape ii calcai in picioare daca nu-i ocoleai…erau atat de „domesticiti” incat erau in stare sa ti se suie, cu tupeu, in brate ca sa le dai mancare. In pozele de mai jos…sotul meu…incerca sa se fereasca de un obraznic din asta care tot „ravnea” la fructele lui de mare….asa ca, „obraznicul” a primit de la mine si de la Catinca….cartofi prajiti! Credeti ca nu i-au placut? Gresiti! I-au placut atat de mult incat mai avea putin si se catara pe Catinca…ca sa mai primeasca!

Cand am terminat cu mancatul am facut o plimbare, ne-am suit in fantana (la propriu!) special amenajata ca sa te poti baga in ea si am pornit-o catre plaja sa vedem balena esuata! Balena  am vazut-o prima data, in vara anului trecut cand m-a dus sotul meu la Oostende…este o balena, pefect conservata, pe care ai voie sa te sui, sa faci poze etc, etc, exact in mijlocul plajei. Am zis s-o vada si Cati, dar am fost putin dezamagiti pentru ca, din considerente legate de conservare…balena era acoperita complet cu nisip…Mai avem insa timp s-o vedem….

In momentul cand am ajuns pe plaja a iesit soarele, un soare orbitor…tocmai bun pentru o joaca si o plimbare pe plaja. „Plaja asta are nisip frumos si mult…” a concluzionat Catinca care mai avea putin si incepea sa se taraie prin el….am admirat marea si am facut si o prostioara….:D…i-am dat Catincai, pentru prima data, inghetata….nu m-a lasat sufletul, taica-su manca, eu mancam, inghetata era minunata (ditamai cornetul). Un moment prost ales, iar eu o mama absolut nebuna (m-a luat valul!) sa-i dau pe vantul ala si in conditiile in care ii curg  mucii continuu de cand am venit din Romania. I-am dat 3 lingurite, am invatat-o cum sa o tina in gura…si i-am zis „gata, ajunge”. Maimuta smechera…a tot incercat sa ma convinga sa-i mai dau si vazand ca „nu merge” mi-a zis pe un ton gales….”imi dai mie sa mananc coaja de la inghetata?” (in traducere libera inseamna cornetul!)….i l-am dat, dar nu va spun cum arata copilul meu manjit pana si la ochi cu ciocolata de la inghetata, pe geaca, pe maiini (in amestec cu nisip!).

A fost frumos…era plin de lume…fiecare cu fericirea lui…iar eu iubesc marea la nebunie…Poate suna ciudat, dar azi, alaturi de fetita mea, am reinavatat sa ma bucur de lucrurile marunte pe care mi le ofera marea! Stateam cu ea, pe malul marii si ii priveam ochisorii mariti de surpriza si de mirare atunci cand valurile se spargeau cu putere de mal si m-am bucurat parca mai mult ca niciodata de mare. Am pasit pe nisip cu emotia unui copil…tot din cauza ei..era asa fericita si brusc…totul mi s-a parut din nou atat de mare…atat de infinit…asa cum i se parea ei. Am privit cu drag „vaporasele” din larg si am tras cu nesat pe nari aerul sarat.Cand am plecat de pe plaja si Catinca mi-a zis sa-i curat pantofii de nisip am avut un „deja vu” …eu, mica, stand in fund pe iarba, la marginea plajei…si buncii mei scuturandu-mi nisipul cald de pe picioare…

Intr-un final, undeva pe la ora 17.00 ne-am luat albinuta (o morisca de lemn micuta pentru gradina pe care si-a dorit-o Catinca) si marele set de „ustensile pentru nisip” pe care i le-am cumparat Catincai si am pornit spre masina…

Pentru ca maiine facem un gratar, la noi acasa, cu nasii nostri, ne-am oprit si am cumparat niste creveti giganti (scampi) proaspeti (minunati la gratar!), niste somon afumat (a poftit tati la el!), niste sprot afumat (am poftit eu!), un mango (l-a cerut Catinca) si am pornit-o spre casa.

Catinca a adormit bustean inainte de a iesi din Oostende. Tati m-a intrebat daca vreau sa conduc eu pana acasa si i-am zis ca da, am chef…urma sa opreasca la prima benzinarie pe autostrada si sa facem schimb…..dar, ca un copil care s-a bucurat de placerile marete ale marii…am adormit bustean. 😀

A fost o zi minunata si am de gand sa ma duc cu fata, in vara, la Oostende cat mai des posibil (in fond este doar la o ora distanta si se merge excelent pana acolo!). „Atipeala” mea mi-a dat putere sa tund iarba cand am ajuns acasa, sa fac o pizza cu sparanghel si curcan si sa fac si curatenie (evident nu singurica…cu ajutoare!).

Va las sa „gustati” putin din farmecul marii, al fructelor de mare si mai ales…din farmecul Catincai.

Mancarea mea de melci…aia pe care n-am mancat-o!

„Obraznicul!”

Iese soarele …si noi intram in fantana!

Cumparam pentru acasa scampi si mergem pe plaja!

Inainte insa…navigam si admiram flori!

Unde e balena!? (in stanga imaginii se observa un morman de nisip…acolo e balena!!!!)

Inghetata, barcute, vant…si mult nisip! Stiu…eram singura „nebuna” care isi imbraca copilul asa…erau copii care au facut si baie! (16 grade, vant destul de mare…dar ce conteaza!!!?)

Mami, Cati si marea!

Da, Catinca…aici ai mancat prima ta inghetata!

Nisippppp….observati „tematica” jucariilor..este Ariel pe care a luat-o ca sa inoate in mare (bine ca nu i-a venit ideea sa-i faca baie in mod real!)

Comments (11) »