Gratare la castel!

Daca tot v-am povestit ce am facut eu duminica…hai sa va zic cate ceva si de sambata. Sambata, cand a inceput sa ma incerce „noua farinigita” am fost la un gratar, la 40 de kilometri de Bruxelles, la un castel. Castelul este de fapt un ditamai domeniul unde se poate pescui, campa, unde se poate sta la soare sau la umbra padurii, unde ai pista de echitatie, vreo doua hectare de spatii de joaca amenajate, un palc de padure cu multeeee caprioare, o multime de rate de cate te impiedici, cateva  foisoare dotate cu gratare si mese …o minunatie…unde n-am auzit decat cantecul pasarelelor si rasetele copiilor. Ma tot uitam sa vad si eu vreun bortos care sa scoata sunete acute, asteptam o manea ceva…ca se potrivea cu fumul de gratar, niste maldare de gunoaie ramase de la grataragii care fusesera inainte…dar nimic! Ce „dezamagire”! Catinca „si-a dat in petec” cu varf si indesat…nici nu vreau sa va spun ce a ajuns in burta ei! Pentru ca eram un grup mare de romani, fiecare a adus de acasa de toate pentru toti. Asa ca grupul mare de copii…a bagat pe sub nasucuri capsuni, cirese, sucuri de portocale, batoane de kinder…atat cat sa-si umpla burticile.

Catinca a mancat coaste de porc…da, da…exact asa…eu, mama nebuna cu alimentatia, am lasat-o sa faca si ea macar o data ce vrea ea! Cu cirese dupa urechi a escaladat toate centrele de joaca, s-a tarat prin nisip, prin pamant, a hranit caprioarele care o lingeau pe degetele… Mai mult de atat, datorita (sau din cauza!) mamei nasului nostru a ajuns sa se dea si pe leaganul ala de care mie una imi era cel mai frica…stiti sforile alea de care este agatata o chestie pe care te sui, te tii de sfoara si iti dai drumul sa aluneci pe sfoara lunga? Scuzati ignoranta, chiar nu stiu cum se numesc, dar mi-a stat inima in loc cand am vazut-o cum se dadea si chiuia de mama focului!

A fost super frumos si daca nu aveam acea stare neplacuta de raceala incipienta, cred ca ma simteam si mai bine. In mod cert vom mai repeta experienta pentru ca tare ne-a palcut la toti 3!

Poze!

Toti copiii s-au ridicat de la masa…fomista mamei inca mananca!

Mititei!

Unul din cele doua lacuri si castelul!

O frumusete a naturii!

Catinca pe sforile alea!

Doua fete cucuiete!

Din nou caprioare

Cirese, capsuni, ciocolata, baietei si fetite!

Anunțuri

7 răspunsuri so far »

  1. 1

    Ada said,

    Ooooo ce frumos, superb domeniu. Cand te gandesti ca si la noi ar putea fi asa, dar din cauza de burtosi…
    Tiroliana se numeste:p si noi suntem fani! Pupam mancacioasa si mamica ei, sanatate

  2. 2

    adelamaria said,

    Tiroliana se cheama, si abia astept s-o vad pe Nana catarata pe una din astea 🙂
    Foarte frumos v-ati distrat!

  3. 3

    […] uite ce mare eşti!Şi-o să vezi ce-o să mai creşti. De-acum cred că eşti în drept, Să-nveţi să mănânci […]

  4. 4

    Superbe crâmpeie de viaţă, surprinse în iamgini de neuitat. Frumoşi copii, dulce „Căpşunica”.

  5. 5

    floridecamp said,

    o palariuta roz acopera parul unei frumoase domnisoare care are liber la toate dulciurile lumii si e atat de fericita ca lumea intreaga e numai a ei. si ea stie sa profite chiar daca ochiul vigilent al mamei o urmareste .pofta buna,micuta domnisoara cu palariuta roz!!!!!

  6. 6

    Mihaela said,

    Buna Oana, Abia acum am descoperit blog-ul tau. Felicitari pentru initiativa si pentru gandurile sincere pe care le transmiti. Sunt venita de aproape 1 an in Be. Domeniul descris este cumva cel de la Helecine? Multumesc


Comment RSS · TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: