Metode de invatare…

Intotdeauna mi s-a parut ca metodele clasice, alea cu o carte in fata, cu desene si cu copilul din dotare „protapit” langa tine ca sa invete despre „lucruri” sunt destul de riscante…copilul se plictiseste repede, isi pierde concentrarea, etc.

Am descoperit, aproape intamplator, cand fi-mea a inceput sa puna intrebari despre lucruri ca metoda interactiva este mult mai eficace si ca fetei mele ii place mult mai mult sa discutam…. asa a luat nastere metoda numita de mine „Hai sa discutam…”. Catinca solicita singura aceasta metoda pe care o considera acum un joc foarte interesant..si vine la mine si imi zice „Hai sa discutam…”. Aceste discutii, nu mai lungi de doua minute/subiect ne ajuta extrem de mult sa „invatam” despre lucruri de tot felul. Curiozitatea ei devine din ce in ce mai mare si pune din ce in ce mai multe intrebari pe masura ce trece timpul…asa ca o discutie se poate prelungi destul de mult, intotdeauna in functie de interesul ei.

Intotdeauna ea este cea care alege subiectul. „Hai sa discutam despre ….hartie.” ma intreaba din ce este facuta hartia…ii explic ca este facuta din lemn, intr-un loc in care sunt niste masini speciale care transforma bucatile de lemn in hartie…de acolo ajungem la lemn si ma intreaba cine strange lemnul (si uita asa invatam despre padurari, despre cum se taie copacii, despre cum este bine sa nu tai copacii fara un scop bine definitiv, despre cum este bine sa plantezi copaci). Apoi ma intreaba ce copaci se taie (si uite asa invatam despre diferiti copaci, despre unde cresc ei, despre paduri..etc). Este un lanta nesfasit de intrebari la care ii raspund lasand-o sa conduca ea discutia spre ceea ce o intereseaza. S-a intamplat de foarte multe ori sa vrea, peste cateva zile, sa reia subiectul pentru ca au aparut in capsorul ei intrebari noi.

Metoda „Hai sa dicutam..” apare de regula, intr-un mod fericit, seara, inainte de culcare, dupa povestea de seara. Initial a fost un motiv inventat de Catinca pentru a nu se culca imediat si a mai sta putin cu mine. In timp insa a devenit un obicei pentru ca am considerat ca este un moment foarte bun, cand nu isi pierde rabdarea, nu isi face de lucru cu jucariiile etc. Ne suim in pat amandoua si ii dam drumul.

Nu cred ca am „inventat roata” cu aceasta metoda, dar la mine da niste rezultate foarte bune pentru ca in felul asta am invatat- lucruri pentru care in mod normal poate nu ar fi manifestat cine stie ce interes, dar si pentru ca discutia asta inalntuita ii da ocazia sa creeze o legatura intre lucruri, sa fie capabila sa parcurga mental un „traseu” al obiectelor despre care invatam. Pana acum, cel mai dificil subiect mi s-a parut „hai sa discutam despre cer….” La inceput am mers pe ideea de culori, de tipuri de vreme, de nori, de ploaie, dar au aparut inevitabil intrebari legate de „materialul” din care este facut cerul etc. Uneori este dificil sa explic pe intelesul ei anumite lucruri, dar si asta mi se pare o provocare pentru ca ma invata pe mine sa comunic mai bine cu ea si sa adaptez lucrurile varstei ei. Nu trebuie sa va mai spun ca aceasta metoda reduce considerabil intrebarile razlete…deoarece cand o apuca intrebatul exact in mijlocul unei activitati in care nu avem cum sau timp sa discutam asa ceva…ii spun sa tina minte intrebarea si sa o discutam seara la „hai sa discutam”- si functioneaza!

Anunțuri

8 răspunsuri so far »

  1. 1

    Beatrice said,

    CRED CA ESTE CEA MAI FRUMOASA SI PLACUTA METODA ,PENTRU CA IN VIITOR VA FI EXTREM DE UTILA SI VETI FI CELE MAI BUNE PRIETENE.MAI ALES PENTRU „OCHIUL VIGILENT”…PUPICI SI IMBRATISARI DE LA NOI(EU SI KARINA).

  2. 3

    Luminita said,

    Oana, deja am inceput sa iau notite de pe blogul tau. Imi place foarte mult cum te ocupi de Catinca.
    Ii sunt recunoscatoare lui Beatrice, ca mi-a recomandat blogul tau :-). Te imbratisez cu drag.

    • 4

      oana said,

      Luminita si eu ii sunt recunoascatoare lui Beatrice ca-mi face reclama la oameni draguti si de mare calitate. Iti multumesc pentru aprecieri si te pup.

  3. 5

    foarte tare metoda. o sa o pun si eu in practica, dar peste un an-doi, cred, cand Alexia va putea sa-mi puna, probabil astfel de intrebari. In ceea ce priveste curiozitatea Catincai, am un raspuns: stii provesbul ce s enaste din pisica soareci mananca, asa ca nu te mai mira ca pune atat de multe intrebari… Sunt, insa, curioasa: te-a intrebat de unde vin copiii?

    • 6

      oana said,

      Cristina :D, ma intrece la viteza si debitul verbal….daca mosteneste si tupeul (la modul pozitiv vorbind) mai ca as putea s-o invat „meseria”…desi as prefera sa se faca avocata…macar asa castiga de 10 ori mai mult!:D. Intrebarea cu „de unde vin copiii” a pus-o acum foarte multa vreme…cand a ramas fina mea insarcinata cu al doilea copil (primul fiind putin mai mare decat Catinca) :D…deci e cu vechime! raspunsul standard: „Ii pune Doamne- Doamne in burtica, ii vegheaza ingerasii si cand vine vremea..ies din burtica”….pentru moment nu a avut curiozitatea sa intrebe cum ies din burtica…dar ma astept si la asta! sa ma vad atunci ce fac pentru ca inca nu am gasit explicatia! 😀

  4. 7

    P.S. ai un fel de leapsa la mine pe blog la materialul 20 de minute fara copil pe cap :))

    • 8

      oana said,

      Am vazut-o la pranz inainte sa plec cu fi-mea la dansuri, dar de abia acum m-am adunat de pe la treburi….ma duc sa mai citesc la tine pe blog. Pup


Comment RSS · TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: