Buna seara tuturor…observ ca blogul meu se muta cu succes si pe facebook! 😀 Dragii nostri prieteni virtuali si nevirtuali care ne-ati umplut azi si azi-noapte de mesaje pe wall, in casuta de mesaje de pe facebook, la telefon si pe blog…VA MULTUMIM din cele 3 inimi ale noastre! Eu si tati mai mult pentru ca stim si constientizam ce inseamna acest lucru…Catinca…va citi in viitor cand va intelege mai bine! Pentru moment copilareste la maxim si da, pentru ca la noi istoria se repeta are „muci”. Istoria se repeta…exact la fel am patit fix acum doi ani, de ziua ei, doar ca de data aceasta viroza incipienta cu care ne confruntam este de sorginte turceasca/ruseasca sau ce natii s-au mai tusit si mucit prin vacanta! 😀 Par relaxata, dar nu sunt…nu sunt nici disperata ca in alte dati…cred ca incep sa devin o mama mai putin „isterica”. Pentru moment avem muci si ne curg ochii, bagam nurofene si panadoale si incercam sa facem slalom prin multimea de cadouri primite azi, cu un ceai de portocale in manuta.
Ziua de azi nu a fost deloc, dar deloc asa cum ma asteptam….ziua de azi a fost ceva de genul: great-bad-great-bad…si tot asa…un amalgam de sentimente si de trairi care mai de care mai puternice ca pe mine una m-au cam epuizat (e drept, am dormit si cam putin azi-noapte). Ne-am facut planuri, am renuntat la ele si ne-am facut altele si am trait clipa! Cati nu este in „apele ei” pentru ca are muci si ii curg ochisorii, dar asta nu a impiedicat-o sa fie vioaie decat spre dupa-amiaza cand au incetat stranuturile si au inceput pacatosii de mucisori. Pana atunci insa…de cum s-a trezit (nici n-a deschis bine ochii) mi-a spus ca bunica Ada (adica mama) i-a zis ca la ea o asteapta multe cadouri si ca trebuie sa ne grabim sa mergem acolo…nu inainte insa de a se lasa furata indelung de mult dorita casuta Pet-shop (comanda speciala la mami si la tati) si de noua Barbie cu rochie cu fir de aur. Distractia a continuat…intre doua conversatii scurte la telefon (Catincai nu-i prea place sa vorbeasca la telefon asa ca orice conversatie este foarte scurta) in care multumea politicoasa pentru urari si apoi isi vedea de treaba…am ajuns la cadourile de la bunica si strabunica, apoi a venit si unchiuletul cu daruri, apoi am mers la bunicii paterni unde au fost alte daruri.
La aceasta ora, Catinca nu doarme…e obosita, dar o chinuie nausucul si deja am „prestat” cu randul, si eu si tatal ei, niste povesti, niste cantece noi si niste runde de scos mucisori. Nu e maraita, nu e tafnoasa…dar nu poate adormi din cauza ca i se infunda nasul si profita pentru a ne ruga tot felul de lucruri…iar noi, suntem langa ea!
E 12.15 noaptea deja am trecut intr-o noua zi…pe 23 august, acum 4 ani, la ora 14.20 se nastea Catinca…nimic din ceea ce avea sa urmeze nu era previzibil si nimic din ceea ce urmeaza acum nu este previzibil…dar eu sunt fericita…ne avem unii pe altii, avem o familie mare, frumoasa, cu bunici si strabunici, ne alintam unii pe altii, ne bucuram unii pe altii, iar Catinca este printesa in toata aceasta ecuatie…pentru mine e perfect….la randul meu, cand eram de varsta ei, eram printesa, centrul universului, parintilor, bunicilor si strabunicilor mei…deci da, suntem norocosi!
Da, e adevarata si se poate daca ai designer personal…strabunica Mia. O rochie pentru fata si una, din acelasi material pentru bebelus! Rabdare si dragoste…ingredientele care fac minuni!
Doua generatii, cu nepoata si stranepoata…iar pe deget, (in poza cu strabunica), primul inel de aur, cadou de la cele doua generatii 😀
Unchiuletul….care in sfarsit a constatat ca nepoata nu asa usurica si slabuta cum tot spune el! 😀
O fotografie care va deveni curand tabloul lui tati….noi 3 si Coco si vacuta…in vacanta!
Va urma…vom avea poze cu toti bunicii si prietenii dupa acest weekend! 😀