Motivul disparitiei noastre se numeste…….

Sarmanul nostru blog a ramas parasit si abandonat…mi-am cerut scuze de mai multe ori ca l-am neglijat si am promis putinilor cititori pe care (cred) ca-i mai avem ca voi dezvalui la un moment dat motivul.  Iata ca a venit momentul sa va spun o mica poveste ca sa intelegeti finalul! 😀

Intotdeauna mi-au placut provocarile, mi-a placut sa migalesc si sa fac tot felul de chestiute chiar daca nu aveam habar cum. Stateam cumintica pe net si buchiseam pana reuseam. Cand eram gravida cu fi-mea a trebuit sa stau cumintica vreo cateva saptamani (si apoi eram prea burtoasa ca sa mai bat drumurile ca un cal de curse cum eram eu obisnuita). M-a apucat o pasiune nebuna sa fac bijuterii. Dupa ce am stat pe net vreo cateva saptamani am inceput, putin cate putin sa adun cele necesare si s-a conturat….apoi am creat o obsesie si cream bijuterii pe banda….bijuterii care ajungeau pe la prieteni, rude si cui ii mai placeau. Am ajuns atat de departe incat l-am rugat pe socrul meu, care facea o calatorie in China, sa-mi aduca materiale. Lucram ore intregi cu fimo…ziceai ca sunt un copil mic care a descoperit jucaria favorita. Au iesit chestii frumoase, pe care le mai port si azi, eu sau cei apropiati. Pasiunea nu mi-a trecut brusc, dar a trebuit sa renunt o vreme la „fimo la cuptor” pentru ca mai si mirosea si dupa nastere nu vroiam sa-i bag copilului in nas chimicalele emanate de fimo. Cand am ajuns la Bruxelles pasiunea s-a reaprins brusc…dar nu pentru fimo ci pentru tot ceea ce insemna handmade. Catinca crestea si eu, stand cu ea, cautam mereu si mereu noi metode sa o ajut sa se dezvolte, sa-si dezvolte creativitatea, sa-i ocup timpul cu activitati cat mai interesante si mai placute. Desi am citit o multime de carti am ales metoda „my way”. Am introdus copilul inca de foarte devreme in lumea activitatilor creative….si eu, ca o pupaza pe langa ea. La inceput faceam mai mult eu, dar fata a crescut si de la „ajutor de bagator de seama” care mai punea un ochi, mai rula o plastilina…a devenit experta si face proiecte independente (asa cum le-ati mai vazut in postarile mele).

A venit momentul in care ne-am mutat in Belgia, un loc unde craftingul si handmade-ul sunt deja „cultura” , nu doar un simplu hobby. Cand am intrat prima data intr-un magazin de crafting din Belgia am fost ca un copil mic pe care il pui in fata unui raft mare cu inghetate si ii spui ca-si poate lua de acolo orice, oricat….:D. Desi habar nu aveam la ce folosesc cele mai multe materiale de acolo le-as fi luat pe toate sa le incerc. Din acea zi am devenit dependenta…si eu si fi-mea care a descoperit, odata cu mine, cate lucruri magice putem face cu „chestiile” din magazinul ala si mai mult de atat…lucrurile alea magice raman, le folosim cu drag. Am invatat pas cu pas, tehnica cu tehnica….cu mult curaj, cu tutoriale de pe net, cu rateuri si cu victorii. Am fost extrem de mandra de Catinca pentru ca a invatat cot la cot cu mine, chiar si tehnici greute (cum este mozaicul), s-a straduit, s-a chinuit, dar a facut-o cu placere. De fiecare data cand terminam cate o creatie al carei destinatar il stabilisem de la inceput (in general bunicii sau sotul meu), Catinca decidea ca este prea frumoasa si vrea sa o pastreze. Fara sa facem din crafting o obsesie, ci lasand-o la nivelul de joaca, am ajuns intr-un an sa trecem prin foarte multe tehnici, ultima testata fiind „plsticul nebun” o inventie „super cool”  pe care fi-mea o adora….

Ei bine, in tot acest rastimp am auzit in jurul meu o multime de voci care imi spuneau ca le-ar placea sa faca asa ceva, dar n-au talent, nu stiu sau nu au rabdare. Daca partea cu rabdarea o inteleg, partea cu talentul si cu nu stiu nu o aprob defel. Nu cred ca am un talent special in handmade, habar nu am avut sa fac nimic din cele pe care le-am realizat impreuna cu fi-mea ….iti trebuie doar dorinta si da, rabdare sau macar perseverenta. Multi dintre cei care fac handmade o fac pentru sufletul lor, iar cei care o fac pentru revanzare deja sunt la categoria „profesionisti” in domeniul respectiv.  In afara de rabdare sau perseverenta este insa nevoie de un ingredient extrem de important: dorinta…pentru ca placerea „vine mancand” (in cazul de fata – facand) si credeti-ma placerea lucrului finit, facut de manuta ta, este mare. Am auzit si argumentul numit „timp”…da, e real, nu toata lumea  are timp sa stea sa buchiseasca singur sau cu copilul la „creatii”, dar as vrea sa va dezvalui un secret: inainte s-o nasc pe Catinca am fost un om care a practicat jurnalism si PR, doua meserii in care agitatia, kilometri parcursi la picior, lucrul cu oamenii de tot felul si mai presus de toate stresul…toate erau la cote maxime. Am fost un om mai mult decat activ si da, acum, cand am cate o zi stresanta sau alerg mult sau sunt nervoasa…nimic, dar nimic nu ma relaxeaza mai mult decat sa „ma descarc”  „facand creatii” (asta este vorba Catincai) impreuna cu ea – lucrand la acelasi proiect sau fiecare la proiectul ei.

Daca ati citit pana aici si nu v-ati plictisit, va multumesc. Intr-o zi, m-am trezit de dimineata chitita sa fac ceva…un ceva indraznet! Un ceva care nu am crezut ca ma va face mai bogata (sau cine stie cum e destinul?), mai celebra sau mai inalta :D, dar cu siguranta era o provocare si un tel. O noua provocare. M-am scuturat de gandul respectiv si am mers mai departe spunandu-mi ca nu pot duce la capat ideea pentru ca eu sunt in Belgia si ideea mea trebuia sa se materializeze in Romania. Gandul insa nu mi-a dat pace desi nu l-am rostit cu voce tare. Dupa o vreme in care mi s-a tot invartit in cap…mi-a iesit pur si simplupe gura si a capatat contur, in vorbe adresate sotului meu…care mi-a zis…”pai ce astepti, go!” Si „go” a fost!  Asa s-a nascut ideea unui magazin serios de materiale de crafting, lucru manual sau handmade…sau cum vreti sa-i spuneti voi. Cei care imi citesc blogul de multa vreme isi amintesc probabil ca, la un moment dat, am organizat un concurs de handmade….ei bine, ideea s-a nascut dupa acel concurs, mai precis la vreo luna dupa concurs, cand mi-am dat seama cat de frumos ar fi ca oamenii creativi, oamenii care vor sa-si creasca copii creativi, sa aiba acces macar la o particica din magia unui magazin adevarat de crafting (asa cum il vad eu aproape zilnic…ca de’ ne facem si noi drum pe acolo :D) pe cel din Belgia. Asa ca acesta era marele secret si marele motiv al disparitiei mele de pe blog….m-am dedicat trup si suflet acestui proiect….cum, in ce fel si cu ce peripetii va voi dezvalui intr-o postare ulterioara. Pana atunci va spun doar atat AMR FOARTEEEE PUTIN PANA LA LANSAREA OFICIALA A MAGAZINULUI.

PS: Motivul disparitiei noastre se numeste CREASHOP! 😀

Reclame

19 răspunsuri so far »

  1. 1

    Ada Albinutza said,

    Ma bucur din suflet ca ai pus in practica ideea ta, am banuit ca despre asta e vb. si sper din tot sufletul sa reusesti. Abia astept lansarea!!! Pupici si succes!

  2. 3

    vavaly said,

    Uraaaa…. tu esti omul salvator draga Oana. Daca ai sti de cate ori am spus cu Maria, dorind sa realizam cate ceva ce ne-a placut de pe internet: „daca ar fi si la noi un magazin de crafting ca afara…”. In ultima vreme am lucrat tot mai mult, am evoluat, copii au crescut si putem lucra impreuna cu ei, dar lipsa materialelor simtim ca este o piedica serioasa si exact ca tine visam la un magazin din care sa putem cumpara orice si care sa ne inspire prin produsele sale la noi si noi lucrari.
    Asa ca asteptam cu cel mai mare interes lansarea acestui „copil” al tau si iti dorim tot succesul pe care il meriti si il doresti- asta insemnand cat mai multi oameni creativi care sa-i treaca pragul.

    • 4

      oana said,

      Multumesc mult Valy….sper sa nu va dezamagesc. Adevarul este ca pe masura ce Catinca a crescut (pentru ca la fel ca si voi am lucrat foarte mult impreuna tot felul de lucruri) a evoluat si a vrut sa incerce lucruri din ce in ce mai complexe. Sa faci lucruri complexe si spectaculoase din bucatele, sa alergi dupa materiale in sute de directii este obositor si cred ca asta este si unul din motivele pentru care multa lume se teme sa aiba astfel de hobby-uri creative. Va pup

  3. 5

    Maria said,

    Buna Oana! Mi-a fost dor de voi si mi-ati lipsit!Ma bucur nespus de asa o veste minunata! pentru mine vestea ta pica la fix, caci deja am obosit cautand intr-un singur loc toate cate ne dorim! Iti doresc o lansare de succes si mult spor si sa dea Domunul ca proiectul tau sa fie unul cu viata lunga si mai ales prosper! Te imbratisez cu drag si ii urez micutei Catinca sa invete odata cu tine toate secretele handmade-ului! Ma bucur tare mult pentru tine!!

    • 6

      oana said,

      Maria multumesc mult, esti draguta si calda ca intotdeauna. Cum spuneam , sper din suflet sa iasa bine si marfa sa fie pe gustul si conform necesitatilor de aici din Romania. Mi-ar face mare placere care tu si Valy sa postati si pe blogul magazinului pentru ca aveti creatii cu adevarat frumoase si originale.

  4. 9

    Beatrice said,

    Draga Oana,cititorii sunt,doar ca unii,(adica eu),hi,hi…au cam lasat blogul in „paragina”.Abia astept magazinul,macar sa-mi clatesc ochisorii pentru inceput.Initial am crezut ca e gata si asteptam la final un link,dar m-ai pacalit,ha,ha…..Tin pumnii sa termini repede,repede si iti doresc sa fie un mare succes!Pupam fetele cu drag.

    • 10

      oana said,

      Te-am pacalit…..nu, nu e gata, suntem in teste cu site-ul, mai dureaza putin ca eu sunt cam tipicara si chiar vreau sa iasa ok. 😀 Pup

  5. 11

    Adriana said,

    Wow, ce idee buna! Nici n-am banuit ca despre asta e vorba 🙂 Sper sa iasa totul bine, si sa fie un proiect cu viata lunga, asa cum scria cineva. E absolut nevoie de asa ceva! Abia astept lansarea, sper sa nu mai dureze foarte mult!

    Multumesc pentru vizita pe blogul meu si pentru urari 🙂 Pe mine sarcina m-a cam facut sa cam las deoparte proiectele creative, dar sper sa imi revin curand 🙂

    • 12

      oana said,

      Adriana…fiecare dintre voi cele care imi clatiti ochii cu minunatiile pe care le faceti ati contribuit la ideea mea…dandu-mi idei! 😀 Si eu sper sa-ti revii curand…e mare pacat ca un talent ca al tau sa nu fie folosit la maxim. Acum ca vine bebe…poate vei avea mai putin timp la inceput, dar dupa cateva luni iti vei reintra in program. Pupici si sarcina usoara

  6. 13

    Multă baftă! Deci am ghicit care e motivul dispariției tale :))))

  7. 15

    bine ne-am regasit! Am dat click pe link sa vad ce mai faceti, fetelor 🙂 si poftim surpriza! Ma bucur mult si sper sa fie cum iti doresti. Este un magazin online sau are strada, numar? Mult succes! (eu fac parte din’aia fara inspiratie)

    • 16

      oana said,

      Te pup Mihaela…ce faceti voi?
      E un magazin online, dar daca va merge si va raspunde cerintelor va deveni, la un moment dat si un magazin cu strada si numar! 😀 Cat despre lipsa de insipiratie…sunt sigura ca pe blogul magazinului vei gasi extrem de multa inspiratie. Pupici

  8. 17

    […] mămicile găsesc vreun argument care să mă lămurescă în acest sens: Vali și Maria, Oana, Daniela. Evident, nu e o listă exclusivistă Rate this: Share this:EmailPrintMai multLike […]

  9. 18

    Laura Frunza said,

    Felicitari, felicitari! Abia astept magazinul, am vazut pagina de facebook si mi-ai trezit curiozitatea! Eu sigur voi deveni clienta!


Comment RSS · TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: