Romania …ACASA!

Pentru mine este al treilea an cand urez Romaniei „La Multi Ani” de la distanta. Foarte multi, ne vad pe noi, cei plecati  de acasa, peste mari si tari, ca fiind lipsiti de patriotism. Altii ne vad ca pe „baietii destepti”. Altii ne plang de mila ….parerile sunt impartite. Cum suntem de fapt…asta numai fiecare individ stie, in sufletul sau.

Toata viata mea am iubit Romania. Asa am fost crescuta si asa am fost eu structurata. Din punctul meu de vedere nimic nu se compara cu peisajul montan de ACASA, nimic nu inlocuieste sentimentul pe care-l aveam, copil fiind, dar si mai tarziu, adult, atunci cand ajungeam pe malul marii si simteam mirosul sarat si ma suiam pe dig si ma lasam mangaiata de vant si de valurile care se spargeau pe dig. Nimic nu se poate compara cu sentimentul de ACASA, cu locurile cunoscute,  locurile prin care trec si ma intorc in timp, ma vad copila, cu doua cozi lungi, agatata de mana bunicii sau mamei mele. Exista mii de astfel de locuri, imagini vii, amintiri care parca s-au s-au intamplat ieri, nu acum 10, 20, 30 de ani….

Azi, toti se intreaba unii pe altii „de ce iubesti Romania?”…eu iubesc Romania pentru ca este ACASA. Nu o iubesc numai pentru ca e frumoasa, pentru ca are toate formele de relief, peisaje care-ti taie rasuflarea….o iubesc pentru ca inseamna ACASA, pentru ca toate amintirile mele, toti prietenii mei, tot trecutul meu de pana acum, toata familia mea este acolo, in Romania. Nu, nu o urasc pentru ca nu este ceea ce ar trebui si ceea ce ar putea sa fie, dar din acest punct de vedere am fost nevoita sa aleg. Sunt mandra ca sunt romanca si niciodata, nici in tara in care locuiesc, nici in toate tarile pe care le-am colindat nu am ascuns acest lucru. Mi s-a intamplat de foarte multe ori sa mi se spuna (habar n-am de ce fizionomia mea ii face pe unii sa creada acest lucru) ca sunt rusoaica…si, de fiecare data, le-am spus ca nu, sunt romanca. Noi, cei plecati din tara, nu suntem toti lipsiti de patriotism sau de dragoste de tara..unii dintre noi au ales, atunci cand soarta le-a oferit o sansa pentru mai bine, au ales pentru copiii lor, pentru viata ce urma sa vina. Majoritatea dintre noi isi invata copiii cat mai multe lucruri despre tara lor si ii invata sa spuna cu mandrie ca sunt romani.

Daca cineva mi-ar fi spus acum aproape 4 ani ca voi ajunge sa traiesc aici i-as fi ras in nas si i-as fi spus ca „niciodata”. Iata ca s-au scurs doi ani si ceva si…sunt aici, in Belgia. Au fost ani grei pentru mine din punct de vedere psihologic, au fost ani grei, in care a trebuit sa ma obisnuiesc cu oameni noi, conceptii noi, un mod de viata nou. Ani in care a trebuit sa ma obisnuiesc sa-mi vad prietenii si familia rar (nu atat de rar ca alti romani, dar mult prea rar pentru mine). Ani in care locuri, total nefamiliare, au inceput sa devina parte din viata mea, sa devina rutina. Acum, incep sa ma obisnuiesc. Revin acasa, in Romania, cam o data la 3 luni…si nu mint cand va spun ca ma bucur pana si de gropile cunoscute prin  care trec cu masina, de claxoanele nervoase de la stop…. Stiu, suna aiurea, dar e tare bine cand esti ACASA.

In orice parte a lumii te-ai afla, oricat de bine ti-ar fi acolo, oricat de buna este viata ta acolo, esti roman….si o parte din tine este si reprezinta Romania. Este imposibil sa negi acest lucru, sa nu-l simti, sa nu te apuce dorul de ACASA….este imposibil sa nu visezi, ca poate, intr-o zi le vei putea avea pe toate, acolo, la tine in Romania. Nu este vorba de patriotism, este vorba de ceea ce esti de fapt, de locul unde te-ai nascut, de locul unde iti sunt radacinile.

Copilul meu s-a culcat aseara spunand La Multi Ani Romania si dimineata m-a intrebat din nou daca azi este ziua Romaniei. Copilul meu stie, eu stiu si simt…si daca as avea un steag azi, l-as pune la geam si l-as lasa acolo, asa cum fac belgienii pe tot timpul anului. N-as face-o din patriotism ci din respect pentru tara mea.

Nu sunt patrioata, nu pun cantece patriotice, nu port costum popular, nu sunt ahtiata dupa datini si obiceiuri….eu simt romaneste, sunt romanca si pentru mine Romania este si va ramane mereu ACASA, cu bune, cu rele, cu frumoase cu urate!

Ma voi uita la parada de la distanta, ma voi gandi azi, mai mult decat o fac de obicei, la ACASA, la Romania.

De la distanta…cu drag si cu tine in suflet…..La Multi Ani Romania!

Anunțuri

6 răspunsuri so far »

  1. 1

    copiisimame said,

    La multi ani si voua acolo departe unde sunteti. Oriunde ne-am duce intotdeauna ne gandim la locurie in care am crescut si in care ne-am format ca si oameni, e normal sa ne insoteasca dorul de tara peste tot. Esti norocoasa insa pentru ca poti veni atat de des acasa, nici nu vreau sa ma gandesc cum este pentru cei care nu pot veni ani de zile sa ii vada pe cei dragi. Felicitari si pentru ca o inveti pe Catinca despre Romania si ce inseamna sa fii roman.

    • 2

      oana said,

      Da sa stii ca sunt…nu cred ca m-as fi putut acomoda aici daca nu puteam sa vin des acasa sa-mi incarc „bateriile”. 😀 Catinca este romanca si asta va fi intotdeauna, indiferent ce limba vorbeste (acum e o amestecatura super funny)….acasa vorbim romaneste, invatam despre romania, despre formele de relief din Romania, in fine…despre tot ceea ce inseamna acasa.

  2. 3

    thea said,

    Si eu simt la fel ca tine, Romania e acasa; desi de ceva vreme casa mea e in Olanda, n-o sa ma simt niciodata aici mai acasa decat in Bucuresti:).
    Si mie mi se spune des ca-s rusoaica :). Nu stiu daca la mine are ceva de-a face cu fizionomia sau doar cu faptul ca am un ” r” puternic, in timp ce oamenii de aici ( si in Belgia, nu?) au un ” r ” usor graseiat…

    • 4

      oana said,

      Thea, ma bucur ca nu sutn singura…cat despre chestia cu rusoaica…nuc red ca are legatura cu „r”-ul ..eu vorbesc franceza de cand eram de varsta Catincai asa ca ma pierd usor in multimea belgiana…cred ca este ceva din fizionomia noastra…ai ochi albastri, verzi….pe mine si la turci ma confunda mereu cu rusoaicele! 😀 Unde stati in Olanda? Poate ne vedem…noi mai facem plimbari pe acolo! Chiar sa-mi recomanzi si mie te rog ceva locuri interesante de vizitat. 😀

      • 5

        thea said,

        Noi locuim in Eindhoven si chiar mi-ar placea sa ne vedem :). Si nici nu e asa departe de Bruxelles :).

        Ce am vazut pana acum aici: noua ne place sa vizitam orase, am vazut orasele mari ale Olandei dar si orase mici si nu foarte cunoscute. Madurodam-ul din Haga mi-a placut, daca nu l-ati vazut pana acum, e de vazut :). Parcul de flori din primavara, la Keukenhof. Locul in care se intalnesc Olanda, Germania si Belgia (Drie landen punt), intr-o zona pe care eu am asemuit-o cu Sinaia. Si pentru Catinca, Efteling – ati fost pana acum? – parc de distractii, un fel de Disneyland la scara redusa :). Nu-mi mai vin altele in minte, dar o sa revin ca in mod sigur mai stiu si altele si nu ies acum la suprafata :).

        Numai bine!

  3. 6

    alina said,

    felicitari mai intai pentru retetele publicate, par foarte interesante si mai ales apetisante:) maine voi incerca chiftelutele de carne cu legume:) sunt curioasa cum va reactiona fetita mea alisa(are 1 an si 3 luni)
    apoi vreau sa te felicit pentru urarea de „La multi ani, Romania!” si pentru curajul de care dai dovada… noi ne-am mutat de 4 luni din tara si de tot de 4 ori am revenit acasa de atunci…e foarte greu sa ma obisnuiesc cu idea…
    multa bafta si sarbatori fericite!


Comment RSS · TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: