Sistem scolar belgian/sistem scolar romanesc

Am asteptat sa treaca mai mult de 2 saptamani de scoala, de clasa 1, ca sa pot sa-mi formez o opinie cat de cat obiectiva asupra sistemului de invatamant belgian.

Ca persoana care a avut si inca mai are legaturi cu sistemul de invatamant romanesc (prin intermediul clientilor magazinului meu, prin intermediul prietenilor mei care sunt cadre didactice, dar si prin intermediul prietenilor care sunt parinti care au copii la gradinita si la scoala) am multe de comentat si de spus despre nemultumirile mele legate de invatamantul romanesc si, dupa ce veti citi aceasta postare, veti intelege si voi de ce (desi stiu ca multi dintre voi va manifestati aceste nemultumiri). Comparatiile insa fac lucrurile mult mai evidente.

Asadar o mica radiografie a sistemului, a profesorilor, dar si a parintilor……cu promisiunea ca voi mai reveni pe parcusrul anului si cu alte postari de acest gen!

Sistemul de invatamant!

Invatamantul romanesc: orar greoi, incarcat si extrem de incorsetat in programe si tone de hartii… atat pentru profesor cat si pentru copil/parinte. Cel belgian: Nu exista orar. Sistemul de invatamant este un sistem integrat, din clasa 1 pana la final. Singurele ore specificate in asa-zisul orar al copilului sunt cele de: sport, gimnastica, arte, lutarie si inot (inotul este obligatoriu inca din clasa 1)

Invatamantul romanesc: foarte teoritizat, lipsit de aplicatii practice, segmentat, tone de teme lipsite de orice fel de atractivitate pentru copil si bazate pe munca, munca si iar munca, lipsit de imaginatie, invatat pe de rost etc. O tona de culegeri si materiale aditionale pe care se dau sute de lei.

Invatamantul belgian: fiind invatamant integrat, totul se inlantuie, se leaga materiile una de alta. Exemplu: Incepem ziua prin a merge intr-un parc unde desenam un nuc. Ajungem la scoala si scriem o fraza despre nuc si invatam cate ceva despre nuci, anotimpuri etc. Cu nucile culese de copii incepem si facem calcule, adunari, scaderi, impartiri, multimi etc. Apoi stim ca nucile se pot utiliza la mancare si facem o prajitura….sauuuu, pentru ca avem ora de arta in acea zi, profesorul de arta ne invata cum putem face o vopsea eficienta din praful de nuci….Ne intoarcem la clasa si primim pentru acasa o tema super tare: a doua zi, pe langa fraza scrisa la clasa (aici nu se invata intai literele ci se incepe de la fraza catre litere…asta este o alta poveste legata de sistemul de invatamant, dar o sa o spun altadata) trebuie sa aducem imagini cu fructe sau chiar fructele respective…ce fructe vrem noi. Daca vrem putem ruga parintii sa scoata si cate o fraza reprezentativa pentru fiecare fruct…informatie pe care va trbui s-o prezentam singurei, in fata clasei, cand ne vom prezenta fructele aduse. Si uite asa incepe ziua 2…in care vom face dulceata, vom calcula cu fructe si vom transcrie apoi in caiete calculele atat in cifre cat si in desene. Dupa aceea ne vom intrece in a face impreuna o fraza cat mai frumoasa despre fructe, fraza care va fi transcrisa in caietele de scriere si pe care o vom amesteca (ca si cuvinte) formand alte fraze sau propozitii cu fraza de cu o zi inainte…cea despre castane. La atelierul de arta vom face cu profesorul lutarie….si fiecare dintre noi va trebui sa creeze nucul pe care l-a vazut in parc, cu nuci cazute pe langa el si cu frunzelede nuc asa cum ne-au ramas ele in memorie. Sa-mi explice si mie cineva cum poate sa nu-i placa unui copil scoala in astfel de conditii? Cum poate sa nu-i faca placere unui profesor sa predea intr-un astfel de sistem.

Invatamantul romanesc: Nefiind un sistem integrat (si nemanifestandu-se din nicio parte, nici profesor, nici parinte, interes pentru anumite aspecte de dezvoltare creativa) se pune foarte mult accent pe invatare tip papagal, pe munca fizica (scris si iar scris) etc si foarte putin pe imaginatie, creativitate, invatare ludica. Acestea din urma sunt prezente doar la orele dedicate, intr-un mod atat de invechit incat unii dintre noi, fosti elevi, azi parinti, am ramas si acum marcati de cuvinte gen: hartie creponata, hartie glasata, figurine din castane, planse de hartie si caiete de activitati. O spun sincer …bleahhhh!

Invatamantul belgian: Evoluat, activ, dinamic, cu implicare maxima a copilului…atat de evoluat, incat chiar si mie, un parinte care are foarte multa legatura cu activitatile creative, manuale, handmade etc imi este greu uneori sa tin pasul (si nu de acum, din clasa 1, inca din gradinita!). Tone de materiale fizice (si cand spun fizice nu ma refer la plansele alea amarate si la hartia decupata si la chinurile alea la care se auto-supun -de nevoie sau de bunavoie- si pe pe care cu greu le fac profesorii pe la scolile romanesti schimbandu-le si dandu-le de la unii la altii): luturi, paste polimerice, vopseluri create de ei in clasa din diverse lucruri, suporturi de decorare atat de diversificate, reciclare (altele decat peturi si folosirea castanelor si ghindelor), materiale achizitionate etc  etc. Aici NU se lucreaza NICIODATA  cu caiete de actvitati (poate pentru ca aici nu trebuie satisfacute pilele de la inspectorate care recomanda  anumite edituri pentru caiete de activitati nu? poate pentru ca aici profesorii au si baza legala prin care factureaza LEGAL parintii pentru materiale adevarate, dar au si interesul sa faca lucruri? poate pentru ca aici parintii inteleg clar ca invatamant NU inseamna numai gratis si nu inseamna numai culegeri si imbuibarea copilului cu matematica si gramatica facute in cel mai clasic mod?)

Copilul din invatamantul romanesc: Un copil care pleaca zi de zi la scoala (si de la scoala inapoi) carand niste tone de caiete si de carti in carca (inteleg ca aici lucrurile incep sa se mai schimbe in sensul ca au aparut si in Romania dulapioare), un copil care inghite tone de informatie ca atare, intr-un mod aproape mecanic si invatand de multe ori pe dinafara. Un copil care nu descopera placerea calcului, scrisului si cititului, realizarii de proiecte, deocumentarii individuale…ci doar le INVATA. Un copil care are teme pentru acasa, inca din clasa 1…teme care insa nu-i solicita deloc imaginatia, creativitatea si dorinta de a invata lucruri in mod logic….care are 100 de caiete si face liniute, carligute si toate cele in mod mecanic, la numar de pagini si pentru care cele 4 ore de stat la scoala inseamna o mare suprasolicitare si oboseala, urmata de alta suprasolicitare si oboseala, acasa, la teme.

Copilul din invatamantul belgian: Copilul care sta la scoala de la 8.30 pana la 15.30 (si peste la after-school daca nu-l iau parintii) si invata ca la scoala e foarte „TARE”. Se duce cu mainiile in buzunare (in ghiozdan avand doar caietul de corespondenta cu parintii si cutia cu gustarea de la ora 10 pentru ca la ora 12.30 mananca pranzul la bucataria scolii. Toate lucrurile lui sunt in dulapul de la scoala (caiete, echipamente de sport, de gimanstica si de inot). Singura zi in care ghiozdanul este plin este vineri cand aduce acasa toate materialele si caietele folosite in acea saptamana pentru ca parintele sa vada ce a facut in acea saptamana si toate echipamentele de sport pentru a fi spalate). Copilul care are 3 pauze intr-o zi, mari, nu de cate 10 minute, in care se relaxeaza, mananca si se joca la leaganele din curtea scolii, la nisip sau jucandu-se cu mingii, palete si alte cele. Copilul care invata ce inseamna ordine, ce inseamna implicare, ce inseamna responsabilitate: strange masa, cara vase,  este responsabil pentru masa lui (care are alti 6 copii), verifica dulapurile, este responsabil de hranirea animalului din clasa, este responsabil de colectarea obiectelor pierdute intr-o zi etc (fiecare, prin rotatie, face de toate). Copilul care vine acasa si se culca sau se joaca sau face ce vrea el, fara sa stea pana la 8 seara ca disperatul sa rezolve probleme din culegeri sau sa scrie alte teme. Copilul care, atunci cand are teme are teme care cer pe bune implicare si il solicita in mod placut…un fel de joaca-invatat. Copilul care este indemnat sa isi dezvolte si partea oratorica, partea de confruntare cu societatea, interactivitatea: sustine proiectele pe care le face, prezinta planse, prezinte informatii, explica, raspunde la intrebarile colegilor (si daca nu stie este ajutat de profesor), participa, in fiecare saptamana la reuniunea de clasa, unde are dreptul sa-si spuna pasul legat de problemele pe care le-a avut cu colegii, cu temele, lucrurile care nu i-au convenit, care i s-au intamplat etc.

Profesorul roman: Stresat! Nervos, supus la presiuni din toate partile, DAR si delasator si incorsetat (de multe ori de buna voie, din lasitate…sau din lene -cazuri, dar exista si nu putine), intr-un sistem invechit, prost platit,  plicticos, lipsit de imaginatie, bazat pe indopare cu informatie si lipsa de originalitate. Se scuza si se ascunde uneori dupa programa (PROASTA!) care nu-l lasa sa faca, uneori dupa parintii care pun presiuni, alteori dupa lipsa de bani pentru a face lucruri si de riposta parintilor care nu vor sa dea bani decat pentru culegeri si caiete de activitati (decupam si taiem, decupam si lipim…si gata cica am facut ora de abilitati practice….). Un alt  profesor care se lupta cu aceste presiuni si uneori incearca sa gaseasca modalitati colaterale pentru a oferi  un „ceva” in plus, modalitati pe care insa le gaseste pe TIMPUL lui liber (care evident nu mai e liber), pe munca lui suplimentara (neplatita), pe neputinta lui de a trece mai departe de canoanele invatamantului clasic, aproape comunist, neschimbat ca stil si ca abordare de zeci de ani…sistem de care atunci cand VREA, nu-l poate ocoli din cauza mentalitatii parintilor, dar si din cauza sistemului in care „functioneaza” – directori care ii explica sa se „descurce si el cum poate si cum reuseste sa-si convinga parintii din clasa”, directori si inspectori care „recomanda” calduros caiete de activitati si culegeri (sa continui si sa spun si de ce?….nu cred ca este cazul, toata lumea stie!). Exista si profesorul care NU vrea…cel care n-are chef sa stea sa expuna parintilor argumente si sa se „ia cu ei de gat” pentru a demonstra ca abordarea lui este mai buna decat a lor si ca decat sa bage banii in culegeri mai bine ii baga in materiale de calitate, cu adevarat utile. Cel care nu are puterea sau considera ca este mai simplu sa cumperi decat sa apelezi la implicarea parintelui (sa cumparam un aspirator, o imprimanta, banci noi ca astea vechi sunt prea grele si nu le putem muta din loc, perdele noi gata facute- in loc de: cine are un aspirator mai vechi, cine are o imprimanta mai veche sau poate dona una, ce bunica este dispusa sa ne faca niste perdele ca sa cumparam doar materialul ca e mai ieftin, cine se ofera sa ne puna niste roti la mese ca sa miscam mai usor – exemple luate din postarea Laurei Frunza care are mare dreptate!). Profesorul care nu stie sa ceara…sau sa zic nu stie cum sa ceara si sa convinga mentinandu-se in legalitate!

Profesorul belgian: RELAXAT! La dispozitia parintelui, dar conform regulilor nu cand are parintele chef sa dea buzna peste el. Se comunica totul printr-un bilet, se stabileste o intalnire, in functie de programul celor 2. Ferm atat fata de parinti cat si fata de copii. INTERESAT- si aici ma refer la interesat pe bune sa faca altceva decat sa indoape mecanic copilul cu informatii, interesat de fie creativ si sa foloseasca tot felul de lucruri (nu numai hartie galsata, creponata, ghinde si planse printate de pe internet). Independent- fata de orice presiuni (pornind de la director sau inspectorat pana la parinti). Constient si aplecat asupra faptului ca are un sistem de invatamant si pe ala il foloseste nelasandu-se presat de dorintele parintilor (de fapt chiar il doare in cot de asa ceva) de a indopa copilul cu teme din culegeri si nici de presiuni interne sistemului datorate doritntei de a favoriza anumite medii. Profesorul care VREA si POATE (pentru ca vrea) sa lucreze cu materiale performante si cu tehnici pedagogice performante …..in mod cert un profesor care atunci cand ajunge acasa, citeste linistit o carte, se uita la un televizor, isi plimba copilul in parc sau isi face mancare in casa…in loc sa stea sa „manance” planse pe internet, sa faca tone de hartogaraie pentru inspectii, caiete de activitati pentru punctaje, sa-si sparga creierii cum sa mai ofere ceva nou si interesant copilului la scoala adica sa faca din „rahat bici” (scuzati expresia, dar chiar asa fac unii dintre ei!). Mai e un profesor, rusinea breslei (si credeti-ma, exista!): profesorul care se simte jignit daca primeste flori la final de ani si nu un cadou (nu detaliez nici aici ca stie toata lumea la ce ma refer!).

Parintele roman: De cele mai multe ori este parintele care considera scoala gratuita dar are pretentii pana la cer. E de stat, e gratuita…stiti voi, sistemul „asteptam de la stat”…De cele mai multe ori parintele care NU se implica, dar are o tona de pretentii…care insa, din cauza sistemului in care a crescut si a invatat se reduc la „sa-i imbubam cu matematica, cu romana, cu gramatica…sa invete, la scoala nu ne pierdem vremea cu porcarii din astea creativitate…trebuie sa invete!” (in conditiile in care, in toata Europa -mai putin la scolile traditionale, tip scoli catolice etc- sistemul de invatamant este unul integrat, bazat pe dezvoltarea creativitatii, oratoriei, implicarii si din ce in ce mai putin bazat pe acumulare automata, invatare pe de rost. Ca atare, acesta este parintele care la sedinta cu parintii va urla din rarunchi sa nu cumparam nimic altceva decat culegeri ca de alea si doar de alea avem nevoie. Parintele NEIMPLICAT! Desigur, de dimineata pana seara munceste ca un caine ca sa asigure minimul necesar pentru copil, chiar si culegerile alea…omitand insa ca un minim de implicare in viata scolara a copilului sau poate reduce costurile, poate reduce multe costuri (de ce? veti vedea la parintele belgian). Parintele deschis- vrea, dar nu poate! Pentru ca ii sar ceilalti parinti in cap, pentru ca nu vor sa dea bani, pentru ca nu se implica cu nimic, pentru ca profesorul nu cere, pentru ca profesorul nu este interesat din comoditate sau din inertie….exista toate aceste categorii si sunt prezente in fiecare clasa, in fiecare scoala. Ultimul tip de parinte- parintele care da spaga avand impresia ca daca o face este suficient ca fiul sau fiica sa fie tratati mai „atent”, sa invete „mai bine” si sa ia note mari (parinte care se enerveaza ingrozitor daca progenitura incaseaza o nota mica, in ciuda „cadourilor”).

Parintele care considera ca este o tampenie sa socializeze cu ceilalti parinti (o face doar la poarta scolii cand barfeste putin profesorul), sa participe la reuniuni, la sedinte, la intalniri in care mai multe maiini si capete pot pune la punct si pot rezolva, alaturi de cadrul didactic, multe probleme. Timpul sau este pretios, pretentiile sunt mari, implicarea trebuie sa fie 0….este doar o scoala de stat care trebuie sa ofere.

Costurile scolare in Romania : Rechizite si tone de caiete (unele inutile sau scumpe, alese dupa coperta Disney sau preferinta copilului). Materiale auxiliare: hartie creponata, lipici, foarfeci, hartie glasata+ altele (alese de parinte si cumparate la diferite preturi, in functie de chef, posibilitati etc)= o tona de materiale cumparate aiurea! Sa ne amintim ce bataie e pe ele in supermarketuri inainte de a incepe scoala si la cat declara parintii ca se ridica inviestitia initiala? Culegeri, caiete de activitati (total inutile intr-un sistem de invatamant occidental unde performanta de tip olipiada se atinge altfel). Echipamente de sport (din nou alese de parinte in conformitate cu buzunarul, dar mai ales cu imprimeul si sclipiciul de pe ele). Uniforme (unde exista) impuse de scoala sau sugerate ca si tip de vestimentatie (ok, daca esti adeptul uniformei, gresit daca nu esti adeptul uniformei si esti constient ca exista modalitati de ponderare a stilului vestimentar prin reguli clare si de bun simt- nu genul de regula „copiii nu trebuie sa fie imbracati colora! dahhhh…da’ cum doamna profesoara, in alb, negru si gri la 6 ani? ). Banci, dulapuri, imprimante, calculatoare, perdele etc (aici lucrurile sunt extrem de fragile si de impartite: unele sunt responsabilitatea scolii si in conditiile actuale sunt greu sau imposibil de obtinut…altele sunt lucruri care se pot realiza fie in modalitatile expuse mai sus, fie prin strangerea unor fonduri globale de catre scoala, in mod legal, pentru toata scoala, nu pentru o singura clasa).

Costurile scolare in Belgia:  Nimeni nu cumpara rechizite dupa cum are chef. Parintii primesc liste clare cu materialele care trebuie cumparate de catre parinte (tip de penar, tip de creion, guma ,carioci, lipici,  creioane si pixuri etc….totul cat mai uniform, simplu, eficient, la preturi de bun simt, evitand diferentele intre copii si eficientizand si munca copilului si profesorului). Materialele auxiliare pentru orele de activitati practice NU sunt cumparate de catre parinti. Ele sunt facturate si achizitionate (mult mai ieftin decat daca s-ar lua individual pentru ca este vorba de cantitati mari), in fiecare trimestru de catre scoala, fiecarui parinte in parte. LEGAL, cu facturica si de toate! Varianta 2 este aceea ca fiecare profesor poate achizitiona toate aceste materiale si poate prezenta factura parintilor care isi achita partea! (lucru practicat, extrem de rar si in Romania- de regula sunt miliarde de comentarii si se lasa la latitudinea parintelui suma pe care o da pentru asa ceva….ceea ce e gresit pentru ca clar nu vrea nimeni sa dea bani!). Caietele sunt achizitionate de catre scoala (toate la fel si din nou, la preturi mai mici decat le iau parintii in mod individual) si facturate parintilor in fiecare trimestru. Echipamentul de sport este impartit: unele scoli te obliga sa cumperi echipament de sport inscriptionat cu sigla scolii (sau sa-l cumperi partial) , altele iti impun un echipament simplu: spre exemplu sort alb la gimnastica fara buzunare, sort bleumarin la sport,  si trening simplu, fara inscriptii. Cheltuielile de diminueaza pentru ca dispare factorul „vreu cu barbie, vreau cu Bat man”. Cheltuielile se diminueaza pentru ca lucrurile simple sunt in general si mai ieftine. Nu e comunism, nu e puscarie….e organizare, o organizare care nu interzice copilului sa mearga la scoala cu bluza Barbie, dar ii interzice sa fie o varza totala, plina de sclipici, de dantele, funde si pampoane. Banci, dulapuri etc…se fac odata, nu tot timpul, nu in fiecare an, nu la fiecare serie. Da, aici e o problema…profesorul isi pastreaza clasa (sala de clasa) si beneficiaza in timp de ele, refolosind sau reparand atunci cand este nevoie. Lucrarile mari, tip pus geamuri, zugravit, schimbat banci, pus draperii se factureaza catre parinte, o singura data pe an, la inceput, o cheltuiala gramada si gata, s-a terminat cu sume si sume pe timpul anului. Un plus: pe timpul anului se organizeaza o multime de targuri cu obiecte realizate de catre copii, zilele scolii (in care se vand tot felul de prajituri si lucruri facute de parinti voluntari), targuri de carti pe care le doneaza copii, de jucarii etc …banii stransi in urma acestor targuri sunt redirectionati catre scoala si folositi, in mod legal in beneficiul copiilor- imbunatatirea si modernizarea scolii. Habar nu am daca in sistemul romanesc exista parghiile pentru a face astfel de actiuni, iar daca exista banuiesc ca oricum nu s-ar baga prea multa lume sa practice acest sistem pentru ca astfel de lucruri cer un voluntariat foarte mare de la parinti (si de la profesori), voluntariat care aici este uzanta, in Romania este raritate. Intrebare: ati merge intr-o sambata la curatat legume sau la curatat scoala dupa ce acolo va avea loc un weekend al parintilor si copiilor veniti sa manance mancaruri preparate de bucatari, sa socializeze si sa se cunoasca? Aici lumea o face! Nu numai profesorii decoreaza scoala la evenimente, nu numai profesorii aranjeaza scoala, nu numai femeile de serviciu curata dupa astfel de evenimente, nu numai politia se ocupa de trecerile de pietoni e langa scoala, dimineata si la pranz! Voluntarii parinti o fac. Tot voluntarii parinti vin saptamanal la biblioteca sa citeasca copiilor povesti, copiilor ramasi la after school, sa le recomande carti si sa-i indrume. Tot voluntarii parinti (care muncesc pana la 18 majoritatea, dar isi iau juma de zi libera pentru asa ceva!) .

Asadar…cam asta este sistemul scolar belgian…si cel romanesc (pe care stiu ca il cunoasteti) comparate cu minimum de detalii. Sincer…eu una sunt fericita ca am marea sansa ca fiica mea sa invete intr-un astfel de sistem si nu intr-unul romanesc. Sper doar ca, intr-o zi, parintii, profesorii si copiii de azi (care poate vor fi profesori si vor fi si parinti) vor avea curajul sa schimbe, sa ceara, sa-si deschida mintea si mai ales sa VREA!

Anunțuri

22 răspunsuri so far »

  1. 1

    oana said,

    Alin, din precautie nu dau astfel de detalii pe blog…ti-am raspuns intr-un email.

  2. 2

    claudiu said,

    In anul 2007 am vizitat Belgia si receptionerul hotelului unde eram cazat, care avea in jur de 20-23 de ani nu auzise in viata lui de Romania…asa ca nu stiu cat de efficient este sistemul lor de invatamant

    • 3

      oana said,

      Claudiu, imi permit sa spun ca esti la fel de superficial ca receptionerul de la hotel…daca judecata ta legata de un sistem de invatamant al unei tari se reduce la faptul ca un receptioner nu stie unde este Romania. 😀

  3. 4

    Maria said,

    Draga Oana,

    Iti multumesc din suflet pt. aceste informatii. Nici nu-ti imaginezi cat de mult m-au ajutat (m-au incurajat).
    Cand am gasit articolul tau, eram in cautarea unor informatii de genul:”Scoli bune in Bruxelles”, deoarece si noi avem un baiat de 9 ani, acum in clasa a IV-a -Timis, si planuim ca de anul viitor -2014- sa ne mutam definitiv in Belgia, motivul fiind educatia si viitorul copilului.
    Noi mergem de 5 ani in Belgia (concediu), si am doua surori care locuiesc acolo (au si cetatenie belgiana), asa ca, am unele informatii, dar nu destule.
    Dupa cum, cred c-a fost si-n cazul tau, ma macina tot felul de ganduri: oare se va adapta?, oare va face fata cerintelor? etc.
    Din cate am aflat de la altii, la ei e ceva „obisnuit” ca un elev (mai mult din secunder) sa mai ramana corijent sau chiar sa repete anul. Ma intrebam daca astea se intampla pt ca e prea dificila materia in secunder sau pt ca nu invata elevii?
    Ca si zona de locuit inca nu ne-am decis, deoarece vrem mai intai sa vedem in ce zone se afla scolile cele mai „bune”. Nu vreau sa fiu acuzata de „snobism”, nu ma intereseaza „fiţele”, insa tot de la cei care traiesc acolo am aflat ca scolile din Jette, Forest, Uccle sunt mai „bune” decat scolile din Molembeek, Scharbeek etc.
    Sunt un „pic” disperata pt ca timpul trece si trebuie sa luam o hotarare cat mai repede.Deja ne-am inscris la cursuri de franceza, pt a fi mai usoara integrarea.
    Voi sta cu ochii pe blogul tau, asteptand si alte informatii despre scoala si viata in Bruxelles.

    Cu drag,
    Maria

    • 5

      oana said,

      Buna Maria…am sa incerc sa-ti dau cateva raspunsuri punctuale.
      1. Nu este ceva obisnuit ca un elev in secundara sa ramana corijent sau sa epete clasa. Nu stiu cum este in alte oase, da in Bruxelles nu este deloc ok sa se intample un astfel de lucru. regulamentul scolar este destul de dur la orice scoala si ca atare eu nu prea am auzit de astfel de obisnuinte. In contextul in care spui insa, exista multa intelegere pentru expati si sunt ajutati foate mult atat de profesori cat si de suplinitori. Deci din punctul asta de vedere nu trebuie sa-ti faci prea mari griji, dar trebuie sa alegi o scoala unde sunt multi expati pentru ca sistemul de „ajutor” este mai aplicat pe scolile care au multi expati.
      2. NU exista scolile cele mai bune sau cele mai proaste. In Belgia nu exista un sistem de clasificare al scolilor, exista doar scoli recomandate, scoli celebre sau scoli care in ani de zile au avut o rata foarte mare de reusita la diverse evenimente scolare si la testele de evaluare.
      3. Nu iti alegi cartierul in functie de scoala ci in functie de mijloacele de transport de care dispui in zona si in functie de populatia zonei (care uneori nu este cea mai buna). Belgia este o tara in care exista ENORM de multe natii si exista zone de evitat din acest considerent. Din cele enumerate de tine, singura zona recomandabila este Uccle, dar are un mare dezavantaj: este aglomerat, este marginas fata de centru si NU are metrou. Este una din zonele rezidentiale ale Bruxellul-lui dar, daca nu ai masina si un loc de munca in imediata apropiere (adica la distanta mica de mers pe jos) esti cam izolat pentru ca nu ai la dispozitie decat tramvai.Revin…restul zonelor enumeate nu sunt cele mai recomandate. Sunt zone destul de intens populate de expati de alte natii decat romani, da sincer…uite, eu in Scharbeek nu as avea curaj sa ies dupa ora 18 singura pe strada (altfel decat bine incuiata in masina). Iti recomand sa te orientezi spre zone unde exista scolile Europene (Laken e mai ieftina, dar tot departe) sau Woluwe Saint Lambert, Woluwe Saint Pierre, Kraineem, chiar si zona Auderghem (pe portiunea care face legatura intre Saint Lambert si Auderghem). Toate zonele enumerate sunt catiere linistite, cu acces la metrou, autobuz si toate cele, aproape de centru, cu acces usor din autostrada si aproape de aeroport (eu fac 7-10 minute la ora de varf din Woluwe Saint Lambert pana la aeropot si tot atat pana in centru – cu masina). In aceste zone vei gasi si unele din cele mai bune scoli din Bruxelles. Cu riscul de a ma repeta nu este bine sa optezi pentru centru (bruxelles 1000) care este ingrozitor de aglomerat din cauza turistilor, dar tebuie sa te documentezi bine si ce cartier alegi ca sa nu ai suprize pe urma. Copilul tau, odata ce va ajunge sa meaga singur la scoala are nevoie de un mijloc de transport rapid si usor accesibil care sa-l duca la scoala, da si de o zona in care sa nu-ti fie frica sa-l lasi sa circule singur.
      Sper sa-ti fi fost de ajutor si va urez bafta!

      • 6

        Maria said,

        Buna Oana,

        Nu-mi vine sa cred c-ai raspuns asa de repede, si-ai cuprins asa de multe informatii, atat de importante pt noi! Chiar acum i-am citit mesajul de la tine si sotului si-am schimbat „motoarele de cautare”…
        Iti multumim tare mult, si-ti dorim ca ajutorul pe care ni l-ai dat acum, sa vi se intoarca inmiit!

        ….Intre timp, am „hoinarit” pe la tine prin blog, si trebuie sa recunosc ca-mi place tare mult. Cu siguranta putinul meu timp liber il voi imparti intre: blogul tau si….. blogul tau!!

        Iti urez o seara buna, si-un weekend relaxant!

  4. 7

    Roxana said,

    buna Oana,

    super interesanta paralela facuta de tine.
    fetita mea cea mare se va duce la toamna la clasa 0, alta tampenie scornita la ministerul educatiei, si mi-e tare frica de efectul sistemului scolar asupra psihicului copilului. desigur ca mi-as dori din tot sufletul situatia descrisa de tine, dar… traim in Romania. aici chiar si scolile private se supun, mai mult sau mai putin, sistemului de invatamant romanesc.
    mi-am dus copilul doi ani la o gradinita privata si apoi un an la gradinita de stat, ca sa se obisnuiasca putin cu realitatea scolii. nu pot sa-ti spun ce diferenta imensa este intre sistemul privat si cel de stat – ceea ce face acum la gradinita de stat a fost invatat cu mai bine de un an in urma. insa inspectiile la gradinita de stat erau lunare, pe cand la gradinita de stat nu am avut ocazia sa aud de vreuna.
    mi-as fi dorit sa aflu cate ceva si despre parintele belgian, desi nu am vreo posibilitate sa intalnesc asemenea atitudini aici, in Romania. se pare ca toata lumea a ramas cramponata in ideea ca „sistemul romanesc este printre cele mai bune din lume” si se lauda cu olimpicii romani, fara sa stie sau sa accepte ca acestia nu sunt rezultatul sistemului, ci al propriei lor vointe, al muncii in particular, cu profesori platiti de parinti.
    cat despre creativitate… acesta e un cuvant strain dascalilor romani, pentru ca si ei au crescut in acelasi mediu. ce profesor ar veni, dupa ce a fost scolit in strainatate, sa predea la o scoala romaneasca, pe bani foarte putini si tratat ca un sclav? chiar daca ar face voluntariat din aceasta meserie, tot nu ar reusi, intrucat presiunile parintilor si ale sistemului sunt enorme.
    la multi ani, linistiti si relaxati!

  5. 8

    Iulia said,

    Draga Oana,

    Deoarece am dat peste blogul tau in cautarea de recomandari pentru scoli secundare bune pe care sa le pot trece in optiunile de inscriere pentru fiul meu, am sa te rog pe tine sa impartasesti cu mine, daca stii, ce scoli secundare ai recomanda tu in Woluwe St. Lambert?

    Toate cele bune,
    Iulia

  6. 10

    Kata said,

    Ai punctat destul de bine diferentele. Intr-adevar sunt doua sisteme total diferite insa nu poti spune ca sistemul belgian produce elevi mai buni.

    In Romania invatamantul e elitist (ca si in UK de exemplu dar acolo costa), media nu prea conteaza. In Ro poti avea sansa sa inveti la cel mai bun liceu, la cea mai buna facultate si avea colegi extraordinari, f bine pregatiti. Cel putin asa era pe vremea mea. Eu cred ca colectivul e mult mai important decat profesorii iar in Belgia nu o sa ai parte de asa ceva. La elevi buni trag si profesori buni. In Be Socialismul e in floare: toate scolile sunt la fel, toti elevii sunt la fel – un mare neadevar.
    E adevarat ca media conteaza pentru o societate, insa eu nu vreau sa fac parte din clasa medie (dpdv al educatiei). Si cred ca nimeni nu vrea.

    • 11

      oana said,

      Am o singura intrebare: de cand ai plecat din Romania? Invatamant elitist????

    • 12

      Kata said,

      Invatamant elitist e atunci cand exista o selectie la admitere pe baza unor rezultate scolare (examen …), cand exista o ierarhie oficiala a scolilor cele mai bune. In Be oficial toate scolile sunt la fel, neoficial unele sunt mai bune(catolice, …) iar tu ca imigrant ai sanse mult mai mici sa ajungi in ele din diferite motive.

      Anul trecut la „admiterea” la medicina au picat mai mult de jumatate dar i-au admins pe toti ca asa e in Be. Portile sunt deschise pentru toti, examenul e orientativ, nu-l treci e doar un semnal de alarma ca poate nu vei reusi sa termini facultatea. Eu personal n-as vrea colegi din astia la facultate.

      Cand nu e competitie, elevii sunt mai relaxati, fiecare face ce crede ca-i place. Cand ai competitie conteaza foarte mult cat si cum inveti. La acelasi „cum” conteaza mult „cat”: daca vecinul invata 4 ore pe zi, tu doar cu 1 ora nu o sa ai sanse impotriva lui. Si asa vezi copii care fac teme toata ziua si isi pierd copilaria, n-au timp de sport, de joaca. Pe de alta parte scoala are 4 ani liceu + 4-5 ani fac (un nimic cand te gandesti ca vei lucra > 40 ani): daca tragi tare si inteligent iti asiguri un viitor linistit.

      Eu nu stiu cum e invatamantul in Ro dupa 2007. Insa in Be am vorbit cu multi debusolati care cu 3 luni inainte de admitere nu stiu ce sa studieze: economie, geografie, arte – domenii fara legatura unele cu altele. Deci scoala lor moderna belgiana nu a reusit sa le descopere menirea in viata.

      Personal viata m-a invatat ca cu cat muncesti mai mult (studiu inclus) cu atat ai mai multe sanse in viata. Deci nu am nici un motiv sa laud scoala din Be.

      • 13

        Claudia said,

        Buna Oana, Kata, in primul rand felicitari pentru blogul foarte interesant si multumesc ca dedici timp pretios pentru impartasirea unor detalii atat de importante pentru parinti care trec prin probabil acelasi tip de experiente. Si multe intrebari existentiale privind educatia si viitorul copiilor nostri.

        Noi suntem de aproape 3 ani in Belgia, atat eu si cat si copiii mei (8 si 10 ani acum) am experimentat din plin sistemul de invatamant de aici. Personal sunt rezultatul sistemului elitist din Romania si sigur, am primit niste baze foarte solide care m au ajutat enorm in viata si cariera de pana acum. In acelasi timp, am venit cu o atitudine antagonica: cu un sentiment de inferioritate ca natie dar cu un sentiment de superioritate ca individ competitiv, foarte capabil si foarte muncitor in orice conditii. Din fericire copiii au venit la o varsta in care inca nu isi pun astfel de intrebari, si iau orice experienta asa cum e, bucurandu se prin curiozitatea de a descoperi zilnic.

        Din fericire si pentru mine, cei trei ani de Belgia m au invatat sa fiu mandra de natia mea si sa inteleg ca noi suntem cei care facem si decidem ce este Romania. In acelasi timp, gandurile de elitism mi au cam fost spulberate dupa ce am vazut nivelul elitei de aici. Sigur, suntem capabili de rezultate extraordinare in mod exceptional insa diferenta majora este ca iti este incurajat liberul arbitru in a decide tu insuti ce reprezinta extraordinar pentru tine ca individ. Si aici cred ca ne am atins limitele si unii si altii, noi s ar putea sa credem ca stim care este scopul nostru in viata in fuga dupa mai mult, mai mare, mai frumos. Ei si au dat seama deja ca fuga nu prea ajuta dupa un anumit nivel, insa isi recunosc limitarea in a da raspunsuri privind scopul in viata individual. La urma urmei e datoria fiecaruia dintre noi, indiferent de limba si natie, nu?

        Ideal ar fi sa putem sa combinam ce e mai bun din cele doua lumi. Ma gandesc de ceva timp sa incep un grup pentru parinti si copii romani in Leuven, unde sa ne intalnim si impartasim experiente ‘face-to-face’.

        Va doresc un weekend minunat !

  7. 14

    Mihaela said,

    Buna Oana, Pentru ca sunt venita de putina vreme in Be iar sistemul lor de invatamante este atat de diferit, as vrea te rog sa detaliezi urmatoarele lucruri neclare pentru mine:
    -ce inseamna scoala primara cu imersiune?
    – daca se urmeaza scoala primara in lb.franceza, secundara este obligatorie tot in limba franceza?
    – repartitia copiiilor in scoala secundara se face in functie de apartanenta la comuna si nu pe baza notelor? (am auzit povesti despre copii cu rezultate bune, repartizati la secundare in Anderlecht, pentru canumai erau locuri)
    – daca aleg o scoala cu imersiune, pot sa aleg apoi o secundara flamanda?
    – la o scoala buna, ar fi trebuit sa inscriu copilul pe lista de rezerva inca de cand eram insarcinata?
    – intrebare personala: imi poti trimite te rog coordonatele scolii la care merge fiica ta, intrucat recomandarile/comentariile pe care le-am primit pana acum de la colegi/amici s-au situat intre extreme.
    Multumesc

    • 15

      oana said,

      Buna Mihaela! Raspuns punctual…daca vei detalii in plus le vei primi pe email (iti voi trimite un email ca sa ai adresa mea!)
      – Habar nu am ce este scoala primara cu imersiune. Eu cunosc aici in Belgia doar 3 tiuri de scolarizare: clasica (cea catolica in principal), integrate si cea practica de Scoala Europeana.
      -Nu inteleg a doua inrebare…la ce te referi? Detaliaza!
      – repartiia copiilor in secundara se face in functie de foarte multe date! NU am ajuns acolo dar stiu sigur ca nu se face numai dupa rezultatul la teste ci si dupa proximitate fata de scoala, dupa multe coordinate. Cred ca daca dau o cautare pe google cu secondaire en Belgique vi primi raspunsuri mai multe. Ce stiu sigur este ca este o lista pe care tu pui prima optiune, a doua optiune, a treia optiune etc…si este cu lista de asteptare. IN niciun caz nu te trezesti cu copilul in Anderlecht daca te preocupa problema din vreme. Sincer, eu nu am auzit de copii romani cu rezultate bune (acum bun…stii si tu e in ochii privitorului roman, dar realitatea sta in testele alea!) care sa ajunga in Anderlecht.
      – din nou, habar nu am ce e cu scoala asta de imersiune…si sunt de 5 ani in Bru.
      La chestia cu inscrisul inca din timpul sarcinii…sa nu exageram, dar nici sa spunem NU. Faza este ca daca vrei gradinita buna, o scoala primara buna, trebuie sa te cam lupti! Cu alte cuvinte trebuie sa bati la usa…ei ti-o trantesc in nas…si bati din nou si insisti…etc….e de munca sau, romaneste, iti trebuie recomandare de la oameni din interior (care au deja copii acolo- la unele scoli merge la altele nu).E bine sa te preocupi din vreme. Din experienta proprie iti spun ca tu ca si roman vei avea MARI (ca sa nu spun FOARTE MARI) problem sa digeri sistemul in integralitate si vei aves si mai mari problem sa alegi gradi, scoala etc. Mentalitatea lor este complet diefarita de a noastra…si, pe langa milioanele de chestii bune exista multe chestii care TE VOR SCOATE DIN MINTI! (exemplu: frigul infernal din clase, facutul gimnasticii descult, neuscatul parului la pisicina chiar daca afara sunt 2 grade, etc, etc). Eu personal nu le-am acceptat, nici tolerat…am vorbit cu profesorii si am incercat cai de mijloc.
      – Iti trimit coodonatele scolii Catincai, da te atentionez: este o scoala cu system integrat de invatamant. Asta inseamna ca trebuie sa ai mintea si psihicul fooooarte deschis spre asa ceva deoarece este sistemul cel mai indepartat de conceptual nostru de invatamant. Prin asta vreau sa spun ca nu seaman cu nimic din ceea ce stii u despre invatamant, ca nu vei avea niciun control asupra sistemului si ca de multe ori ti se va parea ca NU FAC NIMIC la scoala. Ce pot sa-ti spun eu, acum cand copilul a intrat in clasa a doua este: citeste deja romane pentru copii (ei spun ca un copil trebuie sa stie sa citeasca la final clasei a 2 – cand spun asta se refera la o citire de baza…adicatelea sa recunoasca toate grupurile de litere, foneme, etc), habar nu are sa inmulteasca, imparta mecanic, pe hartie, cum faceam noi table inmultirii etc (lucru care la o scoala normal in aceasta etapa este de neacceptat) – in schimb este capabila sa iti explice logic inmultiri, impartiri, sa cantareasca, sa masoare diverse lucruri, sa faca comparatii de greutate.CEL MAI IMPORTANT LUCRU- DE CAND ESTE LA SCOALA copilul meu a iesit IN FIECARE zi zambind de la scoala. Daca este dispusa sa iti infrangi frica generate de lipsa de control asupra invatamantului, daca esti dispusa sa intelegi ca NU exista orar si ca nu prea poti avea in general control asupra acestui system…atunci da, asta este calea. Ma rog…e mult de spus iti mai spun in particular daca vrei). Scoala este aceasta http://www.ecolesingelijn.be/
      Final- nu vei auzi de la 2 romani aceeasi versiune despre scoala. Personal am fost oripilata de marele Saint MIchel (atat de supermega laudat ca fiind THE BEST). a fel si copilul meu. Cunosc oameni care si-au mutat copiii cu eforturi supraomenesti de la scoala unde invata Catinca la Saint Michel pentru ca li se parea ca ai lor copii nu invata absolut nimic. S-a dovedit ca nivelul lor era totusi extrem de apropiat de cel al copiilor din scoala clasica (si deci doa metaoda de a obtine rezultatele este diferita). Noi, eu si sotul meu, am ales sa avem un copil relaxat, care sa perceapa scoala ca pe ceva foarte misto….si am ales bine. Nu sunt sigura ca acest gen de scoala se potriveste fiecarui copil si mai ales fiecarui parinte (daca nu esti confortabil cu idea acestui system vei stresa copilul si te stresezi si pe tine!), dar stiu un lucru…copilul meu rade fericit, merge la scoala cu placere si citeste romane (in timp ce unii copii belgieni de la ea din clasa de abia reusesc sa citeasca 2-3 cuvinte legate), iar copiii cunostintelor care s-au zbatut sa-i mute in marile scoli sunt destul de nefericiti (unul din baietei chiar plange non-stop de cand a fost mutat). Ca atare, alegerea pe care o vei face sa o faci IN PRIMUL RAND tinand cont de structura copilului si a familiei voastre. Daca voi nu sunteti ok cu alegerea….nu o sa fie carte castigatoare! Bafta!

      • 16

        Iulia said,

        Eu sunt in situatia de a nu avea loc in scoala in primul an de secundara la aceeasi scoala la care am terminat si primara deoarece nu am stat suficient de aproape. Deci, da, conform Decretului folosit pentru inscrierea in secundara, nu se tine cont de nimic din performanta copilului in scoala primara si nici de rezultatele la CEB (testul de final de cls 6 primara) ci doar in principal de criterii de distanta!!
        Asa ca, daca vizezi vreo scoala secundara pentru copilul tau ocupa-te din timp sa stai in poart scolii, eu locuind la 1,5 km s-a dovedit a fi foarte departe!!!!

    • 17

      Timpu Elena said,

      Buna,caut o scoala unde se invata in limba romana,am o fetita in clasa l,ai putea te rog sa ma ajuti,multumesc

  8. 18

    arakelian said,

    Buna Oana,

    se pare ca suntem vecine. Eu stau la 10min de mers de Ecole Singelijn. Din pacate am fost refuzati vehement la inscriere, au spus ca nu au locuri, prioritate au cei care au frati mai mari deja inscrisi etc. Intradevar, scoala este peste media obisnuita in Be si ca pret si ca activitati (mai am parinti bastinasi cu copii acolo si discut cu ei). Scoala e elitista si evita anumite natii. Inclusiv romanii. Si nu,nu e singura scoala care se uita la ce sunt parintii (accepta dupa profesii etc) .
    Si nu toate scolile fac atatea plimbari, aici compar cu discuti de parinte de copil la Montessori, Anthenee Royal, Ecole Shuman si Ecole Saint Jean de Chantal, toate scoli la 500m distanta de Singhelijn si mai mult ca sigur le cunosti.

    Fetita mea este la o scoala catolica mica, si fata de voi are program rigid: la 8 30 se inchid portile, orar zilnic si stim ce face, ore de 2 ore, fara iesit la toaleta pana la pauza, tematica e data pe urmatoarea sapt., teme, etc. Si muult mai putine iesiri. O sa ii propun madame-i sa largeasca tema asta pt ca vine primavara si ar fi minunat.

    De ex. unele scoli au psiholog si lucreaza pt integrarea copilului, aici cand un copil a devenit agresiv (evident ca probleme acasa) au ales sa respinga copilul si sa nu il mai accepte la evenimente/in pauze l-au tinut separat.

    Iar incidentul de la liceul Saint Michel sau de la cresa unde a intrat un nebun nesupraveghiat arata cat de multe probleme sunt si in scolile belgiene. Cat despre calitatea invatamantului liceal, faptul ca scoate o grupa mare de elevi ce ajung direct in somaj ma face sa analizez atent ce va fi in viitor, asa ca aici ca si in Ro, educatia ramane responsabilitatea parintelui, nu a scolii, scoala ofera ceva instruire si ghidare.

  9. 19

    Adriana said,

    O prietena de-a mea care locuieste in Belgia posteaza caietele fetitei ei pe facebook. In clasa I, la 6 ani, face fractii. Cred ca ati idealizat putin sistemul de invatamant belgian, iar unele dintre informatiile pe care le prezentati legat de sistemul de invatamant romanesc se aplica cu siguranta izolat. Fiecare sistem are partile lui bune si partile lui rele.

    • 20

      oana said,

      Tabla inmultirii a facut-o la 3 ani…sau cand era in burta la prietena ta? Zau asa….e deja penibil sa spui asa ceva! Macar ai copil???? Stiii despre ce vorbesti? NU exista asa ceva si oricum…legea invatamantului belgian interzice asa ceva! Ori prietena ta minte…ori nu stiti ce sunt fractiile…ori traiste in alta tara! Daca ai dovezi…hai sa le vedem…daca nu te rog frumos sa nu-mi spui mie ce idealizez si ce nu pe blogul meu! Pana si fi-mea de 7 ani ar rade de enormitatea asta! 😦

      • 21

        Timpu Elena said,

        Oana vad ca ai o fetita de 7 ani si eu sunt mama unei fetite de 7ani,crezi ca ai putea sa ma ajuti sa gasesc o scoala unde as mai gasi romani de varsta ei,poti sa-mi dai o adresa de facebok sau de skaip sa vorbesc cu tine

      • 22

        oana said,

        Draga Elena, daca tot ai venit pe blogul meu si mi-ai lasat mai multe mesaje imi permit sa-ti dau un sfat!Daca tot esti in Belgia nu irosi aceasta sansa! Fetita ta NU are nevoie de prieteni romani, nici de scoala in limba romana. Daca nu ai de gand sa te intorci acasa in 6 luni….atunci cauta pentru copil o scoala in limba franceza buna, mergi cu ea in parc sa socializeze cu copii de varsta ei! In cateva luni fetita va fi ca si cum traieste aici dintotdeauna. Pentru copii este mult mai usor sa se adapteze decat pentru adulti. PS: Scoala europeana este pentru functionarii europeni si pentru cei NATO. In reste este contra cost, dar se intra foarte greu in aceasta maniera pentru ca e deja coada mare! NU te sfatuiesc sa o dai la sectiunea romana DACA nu te intorci in Romania in 6 luni de zile! Numai bine


Comment RSS · TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: