Posts tagged pantofi

Reduceri!!!!

Toate cadourile „in bani” primite in ultima vreme de la cei dragi care au „mirosit” ca as prefera sa-mi cumpar eu una alta…au fost puse la „pastrare” pentru acest moment! Am asteptat cu sufletul la gura sa ajung aici si sa prind perioada reducerilor care este, dupa cum bine va inchipuiti, mult diferita de clasica metoda romaneasca…adica „marim pretul cu 30% , il taiem, si scriem reducere 30% – rezultat final, vindem cu acelasi pret!).

 Dupa ce saptamana trecuta, inainte sa ma imbolnavesc, l-am trimis pe tati pe jos (vorba vine, cu metroul) pe ninsoare ca sa ne facem noi program de shopping….si am shoppinguit in graba (ca era Catinca obosita si nu avea chef!) cate ceva…mi-am luat gandul de la un nou shopping pentru ca m-am imbolnavit. Ochisem o multime de lucruri…dar ce sa-i faci.

Azi m-am trezit cu gandul „TODAY IS THE DAY!”. Ma simteam mai bine, am mancat si eu omeneste ieri, sunt functionala….e sambata, o las pe fata cu tati si fugggggg! Oupsssss….tati a avut niste drumuri de facut care s-au cam prelungit si a ajuns de abia pe la 13 acasa…eram tare amarata pentru ca astia inchid destul de devreme magazinele si nu o sa am timp sa iau la puricat reducerile, dar mi-am pus banutii in geanta si am tulit-o cat m-a tinut motorul. M-am intors dupa 3 ore…super repede-  pentru ca nu am intrat decat in doua magazine! 😀 De ce zambesc….pentru ca sunt happyyyy! Doua mi-au fost de ajuns!!! N-am mai fost asa happy, dupa shopping, de ani intregi, n-am mai facut un shopping la reduceri in care sa spun ca mi-au ajuns 3 ore (cu tot cu drum casa-magazin, magazin-casa!)…cred ca niciodata! Mai mult…n-am mai facut un shopping asa de avantajos, ma refer la bani, de cand am fost in Italia….si…..tadammmmm…nu mi-am cumparat atatea perechi de pantofi dintr-o data NICIODATA pana acum!

V-am zis vreodata ca eu sunt maniaca cu pantofii? Am pur si simplu „damblaua” pantofilor (cred ca de la tatal meu mi se trage mania…si de la mama, dar ea e mai normala la capitolul asta!)…nu mi se par niciodata suficienti, inutili etc si foooarte rar mi s-a intamplat sa-mi cumpar o pereche de pantofi (sau de cizme) pe care sa nu-i port pana si-au dat „obstescul sfarsit”. Am suferit foarte mult in primul an dupa nasterea Catincai pentru ca nu prea puteam sa-mi port pantofii cu toc din cauza greutatii. Pur si simplu nu ma puteam sui pe tocuri pentru ca aveam impresia ca mi se dezintegreaza gleznele…dar a venit momentul mult asteptat…sunt din nou „pe tocuri”.

Revenind …cele doua magazine la care m-am oprit sunt Zara (reduceri pana la 70%!) si Cecil, un magazin de pantofi de dama de care m-am indragostit inca de prima data cand am venit la Bruxelles sa caut apartament! La Cecil ochisem prin noiembrie o pereche de pantofi (ii veti vedea, dar pe alta culoare!) indigo, din piele intoarsa. Sotul din dotare mi-a zis sa astept reducerile…(adevarul este ca erau 70 de euro) si am asteptat. Cand am fost saptamana trecuta erau 45 de euro, dar nu i-am luat pentru ca nu avea Catinca rabdare sa mai stea la cumparaturi. Azi….erau 30. Am intrat pentru o pereche si am plecat cu 3….asta dupa ce patronul magazinului mi-a mai facut, din proprie initiativa, o reducere de 10 euro, peste reducerea deja existenta…pentru ca una din perechi era ultima din tot magazinul. 😀  

La Zara….imi pare rau ca nu am facut o poza….sunt maldare de haine unele peste altele (nu numai in rafturi) puse pe niste mese imense…trebuie doar sa ai rabdare sa cauti si sa scormoni. Este absolut incredibil cum se manifesta oamenii ca niste termite gata sa devoreze tot. Este si mai incredibil cum se manifesta vanzatorii care sunt calmi si „danseaza” cu gratie printe maldarele alea fara sa se uite chioras la faptul ca nimeni nu pune absolut nimic la loc. Ceea ce este si mai incredibil…la sfasitul zilei pun lucrurile pe caprarii, le impaturesc la loc bucata cu bucata etc (i-am vazut cu ochii mei la reducerile trecute!) …cred ca le ia ore intregi sa stranga tot. Oricum, Zara-ul despre care va vorbesc este mare si iti trebuie rabdare…eu am rezistat inauntru aproape 2 ore! 😀

Ca sa nu o mai lungesc – captura de azi (si gata ca nu ma mai duc ca nu mai am cu ce!): 5 perechi de pantofi eu (4 din piele, unii din catifea), o pereche (din piele) Catinca, o geaca de primavara, un sacou-geaca de primavara si 3 bluze foarte misto!  😀 :D….si un sot uimit ca m-am intors multumita si in timp record  pentru ca stie ca de la shopping  ma intorc nervoasa ca era prea scump, prea urat, prea lung, prea scurt stiti voi…cum e cand nu-ti gasesti ce cauti! Avand in vedere ca nu mi-am mai cumparat de incaltat de aproape 2 ani de zile (ma rog…exceptie fac apreschiurile pe care mi le-am luat din Bulgaria!)…am facut-o lata!

Iaca achizitiile cu explicatiile de rigoare:

Astia sun de la Zara…cu ei mi-am intregit tinuta (imi luase Mos Niculae o rochie aceeasi culoare!). Probabil asta va fi tinuta in care o voi boteza pe micuta Maia…

Ador albastrul electric…m-am rugat ani de zile sa se poarte culoarea asta ca sa pot sa-mi umplu dulapul cu haine si pantofi de culoarea asta! Una din geci este tot albastru electric! Astia sunt balerinii din catifea…la cat au costat nici n-am stat sa ma gandesc de doua ori…vin foarte frumos pe picior!

Achizitiile de la Cecil:

Astia sunt cei pe care ii ochisem…nu i-am luat indigo pentru ca m-am gandit ca negri sunt mai „eficienti”. Nu par spectaculosi, dar sunt dintr-o piele intoarsa extrem de moale si de fina si au un calapod super-comod.

Astia mi s-a parut ca seamana foarte tare cu modelul de balerin clasic de la Chanel….si cum nu aveam pantofi crem cu negru am zis ca este momentul.

Astia sunt cei la care am mai capatat o reducere de 10 euro pentru ca erau ultimii din magazin (ce coincidenta….si erau chiar numarul meu :D). Au o croiala  fistichie, dar pe mine m-a atras cel mai mult combinatia de la t0c-talpa de pluta cu aceasta croiala. Tanjeam dupa asa ceva inca de anul trecut, dar cum spuneam…nu puteam purta tocuri.

La final, dar nu cei din urma…balerinii Catincai, cu tinte!!! Este foarte incantata de ei, s-a fatait toata seara prin casa  incaltata cu ei!

Comments (16) »

Am incurcat-o!

Cand eram copil…aveam vreo 4-5 ani, imi terorizam parintii si bunicii cu „ciorapii jenatori” (99% din dresuri erau jenatoare!) pe care refuzam sa-i port. Dupa ce am nascut-o pe Catinca vorbeam cu mama si bunica mea si le spuneam ca eu nu voi pati ca ele cu fi-mea!
AM PATIT-O AZI! MULT MAI RAU…NU CU CIORAPI CI CU PANTOFI!
Spuneam intr-o postare anterioara ca fi-mea nu vrea sa renunte la o amarata pereche de bascheti roz (cei din pozele din postarea anterioara!). Cum vremea aici nu prea este pentru bascheti (mai putin ieri si azi cand eu am umblat in maneca scurta!) am decis sa ma duc sa-i cumpar de incaltat si s-o iau dupa mine…pentru ca deja avem mari probleme cu incaltatul. Incalataminte de toamna nu mai avea (i-au ramas toti mici) decat o pereche de ghetute pe care si le-a ales singura de la magazinul Piciul si pe care le-a platit mama mea. Ghetutele foarte frumoase, din lac roz pe care sunt tesute niste bulinute verde pal si roz pal….Acum, acele ghete nu sunt bune pentru ca „o rodeste” (adica o rod). Ce-i drept au limba ceva mai tare si cred ca o deranjeaza putin la mers. Ca atare, singura pereche acceptata …baschetii roz.
Ne-am dus pe Rue Neuve, paradisul shoppingului in Bruxelles (o strada lungaaaaaaa pe care sunt numai magazine!). Am tot probat si am tot probat…timp in care fi-mea a protestat permanent ca ea nu vrea pantopiori noi ca vrea pantopiorii ei! Am gasit niste cizme foarte frumoase si niste ghete (care au incantat-o pentru ca avea inimioare pe talpa!). A acceptat sa le probeze…s-a plimbat cu ele in picioare cate 10 minute si am decis ca daca nu gasesc ceva si mai si…ii iau cele doua perechi.
M-a dat afara din doua magazine pe motiv ca „nu-mi place aici, nu sunt frumosi”…desi noi de abia intrasem…am intrat la Benetton unde a facut criza de plans ca ea nu este la Benetton si ca nu-i place in magazinul ala. A stat docila si vesela la Hema, la C&A…ma rog…m-a terorizat ori de cate ori vroiam sa-i pun o preche de pantofi sau de ghete in picioare. In final, in asteptarea lui tati (care era in pauza de masa si are biroul in apropiere de Rue Neuve) am intrat la Zara unde am gasit o pereche de cizme absolut superbe – piele lacuita, dublate cu ceva grosut, bine ca pret, design misto…doar ca domnisoara a inceput sa planga si sa se jeluiasca ca ea nu vrea sa probeze cizmele alea ca nu-i plac, ca nu sunt pumoase. I-am spus ca nu e dupa ce vrea ea si i le-am pus in picioare. Criza a luat o asmenea amploare incat era in stare sa plece desculta din magazin dupa ce i-am scos cizmele. Frustrata si nervoasa ca nu i le-am luat (chiar erau misto!) am iesit din magazin unde ne astepta tati si am predat copilul in maiinile lui….am luat-o pe drumul de intoarcere ca sa cumparam perechile vazute inainte. Ghetele nu le-a mai pro bat pentru ca era prea recent dupa criza, dar i-am zis ca daca nu le poarta ii arunc baschetii la gunoi si o sa umble desculta (a rumegat multa vreme informatia pentru ca de abia in drum spre casa, in masina, m-a intrebat „mami acum ca am ghetutele cu inimioare imi arunci pantopiorii mei la gunoi?”. Cizmele le-a probat foarte mandra si i-a aratat lui taica-su cum ii vin. In timp ce tati platea cizmele ei, mami isi relaxa nervii proband o pereche adorabila de cizmulite scurte, din piele intoarsa :D. Catinca sprovaia fericita : ” probeaza si mami? Isi ia si mami pantopiori?” Asa ca tati a platit si cizmele lui mami :D!
Ideea este urmatoarea…eu sunt foarte, foarte „damblagoaica” cand este vorba de incaltaminte…cred ca mi-as cumpara tone de pantofi si ast sta ore intregi sa-i aleg…de ce sunt eu pedepsita sa ma chinui si fi-mii sa nu-i placa nimic decat o amarata de pereche de bascheti??? Ma mosteneste la placerea de a bate magazinele, de a-si alege haine…asorteaza instinctiv lucrurile (chestie de care eu sunt foarte mandra avand in vedere ca vad peste tot in jurul meu oameni care alatura culorile ca nuca-n perete!)…dar este un cosmar sa-i iei de incaltat! Nu are picioare dificile…are piciorul subtire si nu am sesizat pana acum sa aiba probleme de latime, inaltime etc…si cu toate astea este ingrozitor de cusurgioaca la incaltaminte! In plus, ii casuna pe cate o pereche si nu mai iese din ea! Cum vine domne’ asta sa vrea cineva sa-ti ia pantofi si tu sa te dai cu fundul de pamant ca nu vrei!? Eu m-as da cu fundul de pamant exact din motivul invers…sa vreau sa-mi iau si sa nu pot dintr-un motiv sau altul….offf…De abia astept sa vad cum accepta noile incaltari si ma gandesc foarte serios sa fac disparuti baschetii aia…

Comments (5) »

Goana dupa sandale pentru Catinca!

Mi se pare mie sau chiar este un cosmar sa gasesti, in Bucuresti , incaltaminte de calitate si frumoasa pentru copii mici, mai ales pentru fetite?

Exista multe variante, dar pe mine ma socheaza, ca si in cazul multor hainute, dorinta asta nebuna de a impopotona excesiv lucrurile – adica: daca ai fundite, ii mai pui si vreo 15 floricele, eventual cateva paiete stralucitoare si daca mai este putin loc…poate strecuram si cateva pietricele colorate…..bleahhh! Un alt lucru care ma deranjeaza: combinatiile de culori….daca ti-ai propus sa-i iei copilului o sandaluta alba, cat mai simpla, usor de asortat la orice…neahhhh…n-ai sa vezi…trebuie sa fie acolo ceva rosu, ceva verde, putin roz si evetual si putin albastru…si uite asa..cumpara romanasul nostru ori o singura pereche pe care o „asorteaza ” oricand si oricum pe principiul „asta este…lasa ca merge si asa”..ori face ca mine, mama nebuna cu asortatul lucrurilor si cumpara mai multe perechi pe principiul „nu se pupa rosu cu roz…deci tre’ sa fie diferite!”….si poarta copilul sandalele un sezon (cu putin noroc!) si uite asa se duc banii pe apa sambetei. Mi-amintesc de un magazin de pantofi Primigi din Roma…era o feerie…erau asezati pe culori si pe combinatii de culori (adica rosu simplu, roz simplu, alb cu rosu, roz cu alb, alb cu bleu si tot asa….)…mda, la noi n-ai sa vezi! Pe langa faptul ca alergi de-ti sar ochii ca sa gasesti ceva..apare problema numerelor care nu se potrivesc deloc…noi am avut pana acum cizme 24, ghete 23, ghete 22, pantofi 22, pantofi 23 si toate NE SUNT BUNE! Daca aceasta problema poate fi rezolvata (nu cu mare usurinta!) carand copilul dupa tine prin „n-spe magazine” …problema lipsei de varietate la culori este absolut oripilanta…..la baieti nu ai de ales: bleumarin, kaki sau kaki cu portocaliu, foarte rar bej,foarte rar bleumarin sau verde cu rosu si cam atat. La fete in schimb….roz..de preferat sa fie ciclamul ala tipator, mov, sclipiciurile alea care nu-mi plac mie (gen pantofi argintii din aia care imita perfect poleiala de la ciocolata), roz pal, rosii si albi (cu variatiuni de impopotonare).

Tot gandindu-ma cu groaza la cele ce v-am povestit mai sus (in paranteza- recunosc, eu sunt mai exagerata decat altii pentru ca una din marile, marile, marile mele pasiuni sunt pantofii – care nu trebuie sa fie numai frumosi ci si de o foarte buna calitate!) m-am hotarat ieri sa plec la „vanatoare” dupa sandale pentru Catinca. De ce oi fi vrut eu sa-mi stric sambata nu stiu…dar asta este, sunt masochista!

Episodul 1

M-am dus  la Baby Expo…m-am dus chitita sa-i iau sandale de la Hokide….de acolo i-am luat cizmele si o pereche de ghete de iarna. Am ajuns si am constatat cu stupoare ca toate sandalutele sunt facute pe acelasi calapod de la ghete si cizme….adica sunt butucanoase si asa…parca taiate din topor..cat despre culori….mmmm. Nu m-am dat niciodata in vant dupa „estetica” celor de la Hokide, dar trebuie sa le recunosc superioritatea fata de alte branduri in ceea ce priveste raportul calitate-pret-comoditate-rezistenta! Am plecat…am dat o tura si pe la ceilalti care avea incaltaminte de piele…nimicuta, nimicuta… si scumpi si urati.

Amarata ca m-am dus dupa una si vin acasa cu alta (o  bluzita zara super draguta din batist, inca o bluzita, o rochita Carter’s absolut senzationala si 2 perechi de pantaloni scurti super funny) imi sun sotul sa vad daca s-a trezit copilul din somnul de pranz si aflu ca doarme bine si frumos. Curajoasa, ma sui in masina si iau viteza catre Ateneul Roman…sa ma duc direct la Lalu..singurul magazin  din Bucuresti unde am gasit, de regula,  pantofii visurilor mele (pentru Catinca). Primigi mi se par de departe peste Naturino din punct de vedere calitativ…si chiar si estetic…pacat ca la noi nu sunt decat ici colo, cateva modele ratacite.

Ajung la Lalu..convinsa ca nu plec eu cu mana goala…ete na! 3 perechi mari si late numarul 23….foarte putina marfa…iar  alea 3 perechi erau urate rau de tot: una argintie, model poleiala, una alba cu niste chestii imprimate pe piele (avea aspect de pantof de musama de obor), una alba cu patratele rosii (acelasi aspect de pantof de musama).

Toata seara de ieri am stat si am sapat pe toate site-urile pentru copii, cautand sandale….ce-mi placea nu era numarul…ce era numarul…nu-mi placea!

Episodul 2 -Duminica

Descurajata, ii spun sotului ca ma duc maiine (adica azi) in Bucur Obor ca este acolo un magazin unde au Bebetom….dar, dimineata, cu mintea clara si forte proaspete imi amintesc salvator de Unirea…Cum naiba nu m-am gandit?  In mod clar, daca nu cumpar Primigi sau Hokide…trebuie sa iau fata cu mine sa probeze ca altfel cine stie ce dandana mai fac! Imbrac printesa frumos si pornim la „magazinul mare” sa cumparam sandalute.  Catinca, foarte incantata…eu mai putin ca nu prea avem experiente indelungate de plimbat prin magazine… (de regula o las acasa..nu tarasc copilul dupa mine prin aglomearatie).

Iata-ne ajunse acolo…urcam cu scarile rulante in chiotele fericite ale Catincai care, la fiecare etaj, striga „uite mami, uca, mamicuta hai!” . Intram la Andy Kids  ca acolo stiam sigur ca au incaltaminte Ortopedia si Bebetom…mullllte sandale…imi spun „oauuuu a dat norocul peste mine”! Incepe cosmarul…”asta nu avem 22 si nici 23, asta nu avem, asta nu avem”…ok…”aratati-mi ce aveti 22 si 23″. Vanzatoarea, draguta si amabila incepe si scoate si tot scoate…nimicccccc! Imi venea sa mor de ciuda…gasesc vreo 3 perechi care imi plac, corespund (culoare, model, impopotonare excesiva 0). Hai sa probam..nu se potrivesc numerele…trebuie mai mare sau mai mic . Acealsi raspuns „Nu avem”…Ma opresc la niste sandale albe simple, banale, cam ciudatele asa ca model si cam prea inchise, prea pline….le probam..fi-mea spune „Mami, la loc, cutie, nu beau!” si incepe sa traga de ele cu furie…nu-i plac!, o deranjeaza ceva la ele…naiba stie…e clar, dau banii degeaba pe ele daca le iau si sincer…nici mie nu-mi plac! Cand sa iesim din magazin…intr-un colt vad o pereche de sandale, model mai sport, cu o talpa ergonomica..roz pal din piele combinata cu piele intoarsa…le probam, sunt bune! Le luam..128 ron.Ok…dar ce fac…ca tot nu am sandale albe de asortat la orice…mai dam o raita pe acolo, ne mai uitam…nimic…intram putin sa ma uit si eu la niste bluze…fi-mea striga de zor  in timp ce smulge o rochie de pe umeras „mami ochita pentru tine”…(chiar n-ar gusturi rele..era draguta rochia :D). Iesim sa plecam si intr-o doara ii spun hai pana la Leonardo…sa ma uit de niste papuci pentru stat in casa pentru tine (de acolo i-am mai luat…dar incaltaminte nu i-am gasit niciodata ceva dragut desi ei mai aduc uneori si Primigi si Melania). Intram si imi pica ochii exact pe o pereche de sandale albe, pentru ea, Melania -120 lei. Nu va inchipuiti ca sunt chiar o mare norocoasa…dar pe aproape…sandalele au o broderie micuta si fina cu roz ciclam si, evident, 3 floricele ciclam..dar sa zicem ca merge…nu sunt batatoare la ochi, sunt finute! Probam! Sunt bune! Cumparam sandale dupa care …cand sa arunc si eu un ochi la niste sandale misto cu talpa ortopedica super inalta (nici nu stiu ce pret aveau) aud imperativ, in spatele meu …un glascior: „mamicuta…acasa!”.

Fata lu’ tata, tine la cardurile familiei :D!

Asa s-a terminat goana dupa sandale…dar eu tot nu ma declar foarte incantata de achizitii…sunt ok..dar nu ce vroiam eu! Mie tot mi se pare un cosmar sa incalti un copil mic…

Comments (20) »