M-am despartit de 2012 rapid si fara regrete. Fara bilanturi, fara retrospective. Este primul an cand fac acest lucru, primul an in care la miezul noptii nu-mi pun dorinte…o lista de dorinte bine gandite de dinainte. Este prima data cand fac toate aceste lucruri pentru ca, pentru mine, 2012 a fost un an al extremelor bune si rele! Niste extreme atat de pregnante si de ciudate incat am impresia ca a fost un an cumva impartit in doua…un an al incercarilor mari si foarte mari, pe toate planurile. Asa ca am tras aer in piept, am spus o rugaciune in gand pentru toti cei dragi mie (un alt lucru pe care nu-l fac in noaptea trecerii intre ani) si am pasit in 2013. Apoi, singurul lucru pe care mi l-am dorit a fost sa aud vocea fetitei mele la telefon.
Asa cum spunea o urare pe care am primit-o si am transmis-o azi mai departe, „azi am primit o noua carte cu 365 foi albe”. Am de gand ca in aceasta carte sa pun in 2013 sanatate, speranta, iubire, putere, lupta, frumusetea zambetului fetitei mele, vise si cate altele. Sper sa iasa o carte pe cinste….dar nu depinde numai de mine ci si de ceea ce ne rezerva Dumnezeu fiecaruia dintre noi.
Bine ai venit 2013…sper ca esti un an bun, bland si bun pentru mine si familia mea!
La Multi Ani tutuor!
Soarele de pe strada mea! 