Soarele de pe strada mea!

Are 8 ani si jumatate. A trait in vietisoara ei cat nu am trait eu si tatai ei pana la 40 de ani. Nu atat ca si numar de experiente….vorbim de intensitati, de senzatii …bune sau rele ! Vorbim de culturi, de amalgamuri  si trairi…cunoaste inca de la varsta asta gustul fricii…nu al fricii de bau-bau …gustul amar al terorii. Generatia ei stie sa ne descrie, fara definitii, cu realitati, ce este terorismul, ce sunt bombele, ce sunt tragediile…ce sunt dramele. Am  auzit azi psihologi romani explicand cum trebuie sa ne ascundem copilul dupa o perdea protectoare si doar sa-l  lasam sa traga cu ochiul hoteste « pana creste mare ca sa inteleaga ». Ma infurii si imi vine sa-i iau pe inconstientii astia si sa-i duc azi in aeroport in Zaventeem. Sa-mi zica si mie unul din asta cum sa-i spun eu copilului meu ca gustul fricii nu e real ? Cum sa-l invat pe copilul meu , care traieste acolo, sa fie precaut, sa priveasca in jur, sa discearna, intr-o lume nebuna si mai ales lasa? Sa-i ascund ? Nu pot ! La scoala se va vorbi si da, dupa cum stiti deja multi dintre voi, azi, in Bruxelles, copiii au fot inchisi, blocati, pentru siguranta lor, in scoala. Despre ce credeti ca au vorbit copiii de la clasa 1 in sus ? Despre papusele si ultimul Star Wars ? Nop….au vorbit despre gustul nenorocit al fricii…gustul ala pe care il simt cu totii azi, oriunde ne-am afla. Noi, in copilarie, vorbeam despre monstri, fantome si tot felul de personaje ciudate, dar ireale…ei au ASTA ! Ei au niste realitati crunte, niste reprezentari ingrozitoare ale unei realitati pe care NOI adultii o privim printre degetele rasfirate (pentru ca suntem firoscosi ) si EI, copiii, o infrunta ! Le e frica, se framanta si emit tot felul de filosofii copilaresti care insa fac realitatea sa para si mai hada ! NU, nu i-am ascuns nimic Catincai ! A avut voie sa vada 99% din ceea ce au transmis televiziunile din Romania. Am evitat imaginile cu raniti, cu sange, cu mutilari ! Totusi…azi, prima imagine a tragediei pe care a vazut-o a fost a hall-ului de la check-in prin care trecem des, foarte des, in ultimii 6 ani. Hall-ul prin care am trecut grabite, sambata dimineata, cand am venit spre Romania tarand troller-ele si cainele, obisnuite cu o rutina pe care o ea o cunoaste de cand avea 2 ani si jumatate . « Mami, Dumnezeule mare…asta e aeroportul ! Este intrarea pe care intram noi ! Uite panoul negru de langa usa » Privea cu ochii mari imaginea de la televizor…o imagine cu un militar intr-o gramada de placi cazute din tavan, intr-o gramada de moloz, o bucatica de realitate, niste urme din ceea ce cunostea si totusi…stia si comenta fiecare imagine in parte! Cu ochii mari…si totusi fara panica!

In timp ce ingrijorarea si panica ma cuprindeau pe mine care faceam eforturi sa ascund faptul ca incerc sa dau de fiecare dintre prietenii nostri si sa stiu ca sunt ok, sa ascund faptul ca taica-su fusese la o aruncatura de bat de statia de metrou in care a fost bomba si ca nu stiam ce va face, cum va face, unde se va duce, in timp ce incercam sa par calma la zecile de telefoane si mesaje care veneau spre mine pentru ca nu ajungeau la el…. copilul de 8 ani, construia ! Construia pentru mine si pentru toti adultii o lume in care gustul terorii si terorismului au structura si in mod miraculos au rezolvari. Toata ziua i-a fost frica pentru taica-su ! S-a albit la fata si i-au iesit ochii din orbite cand a aflat ca prietena ei Luna era sa intre in metrou la statia unde a fost explozia. A fost pisaloaga intensiv sa stie ce face nasa si nasul ei care erau in aeroport. A intrebat, a gandit, a construit ….s-a gandit la fiecare si la toti ! Din cand in cand ma mai intreba : « de x ai dat ? Ce stii de Y ? »

Apoi….s-a imbracat frumos, s-a pieptanat si am plecat ! Calma, ca si cum nimic nu se intamplase. Senina chiar ! Mi-am spus….”Doamne ce bine este sa ai 8 ani ! Chiar nu percepi lucrurile la intensitatea lor reala !”

In masina insa…dupa o tacere lunga am auzit din gura ei 3 lucruri care ma vor urmari toata viata ! 3 lucruri care « m-au invatat sa invat » de la copilul meu si sa-i mai dau naibii de flosofi, psihologi si atotstiutori in parenting ! M-au invatat ca trebuie sa casc bine de tot urechile si ochii la copilul meu…pentru ca EA, fiica mea imi spune tot ce trebuie sa stiu! Cele 3 lucruri spuse, intr-un drum de 15 minute, mai mult ca niste cuvinte spuse pentru sine :

1. «  Cand ne vom intoarce la Bruxelles, pentru ca iti dai seama mami ca ne vom intoarce…avem o viata si prietenii mei de la scoala si nu numai sunt acolo si nu o sa fug din toata Europa de frica (a fost Franta, acum Belgia…astia spuneau si ceva de Madrid unde o fi si asta in Europa).. deci cand ne vom intoarce sa stii ca nu o sa imi schimb parerea…as vrea sa inteleg exact de ce acei oameni aleg sa ucida alti oameni ! Aici in Romania nimeni nu intelege ce s-a intamplat acolo pentru ca ei nu cunosc aeroportul ala si toti iau lucrurile ca pe niste stiri senzationale…in Belgia si in Franta inteleg pentru ca au trait frica de a nu se putea duce la scoala, de nu merge la concert si de a nu putea sa mearga nici la magazin la Zara fara sa fie verificati in genti cum te-au verificat pe tine
2. « Cand au fost atentatele de la Paris cerul era innorat si afara era intunecat! Azi, dupa ceea ce s-a intamplat la Bruxelles, ploua! Pamantul e suparat sau Doamne Doamne vrea sa arate lumii ca plange pentru ca nu-i place ca se intampla astfel de lucruri. Oamenii chiar nu vad si nu simt lucrurile astea ?”
3. Intr-o zi se va termina. Pana atunci insa multi oameni vor trebui sa inteleaga multe lucruri pe care nu le inteleg acum si pana atunci mie o sa imi sara inima pana in creier de frica pentru oamenii pentru care imi este frica si azi. Stiu ca iti faci griji pentru tati si nu vrei sa-mi arati asta…dar stiu si ma bucur ca nu trebuie sa-ti faci griji si pentru mine…ne facem griji amandoua doar pentru tati si pentru prieteni. Mi-e frica si sa ma uit pe geam mami….dar sa stii ca nu o sa raman in casa din cauza asta !

Va mai spun un lucru- pentru prima data de cand suntem in Romania…Catinca a tinut acest « monolog » in franceza ! La final m-a intrebat daca am fost atenta la ceea ce spunea sau ma gandeam la altceva. I-am raspuns ca am fost foarte atenta. «  Atunci ma scuzi ca am vorbit in franceza acasa la noi, in Romania, dar mi-a fost mai usor sa spun ce simt.  Cuvintele au venit mai usor in fraza » Sunt mandra sa o am ! Cand gustul oribil si amar al fricii a pus stapanire pe mine ea a venit cu 3 puncte esentiale « de viata » care m-au facut sa cred si sa sper ca nu e totul pierdut in lume !

Ma bucur din inima ca nu am fost azi la Bruxelles ! Imi pare  si rau pentru ca nu am fost pentru ca mi-a fost foarte greu departe de sotul meu ! Azi…n-am impartit « rele » cu el. Am impartit insa « bune » cu fiica mea!

Dumnezeu sa-i odihneasca pe cei decedati, sa-i apere pe cei raniti ! Nu, nu Dumnezeu….COPIII NOSTRI sunt cei care sunt capabili si pot sa « stabileasca » ziua in care, asa cum spunea Catinca, toata nebunia asta « se va termina ». Copiii nostri minunati ! Sunt cu gandul si cu sufletul alaturi de toti prietenii nostri din Bruxelles care, printr-o minune, sunt teferi cu totii !

«Intr-o zi se va termina. Pana atunci insa multi oameni vor trebui sa inteleaga multe lucruri pe care nu le inteleg acum »

PS: Toti 3 (Cristi, eu si Catinca) va multumim tuturor celor care v-ati gandit azi la noi, care ne-ati sunat, ne-ati dat mesaje, cautat si care ne-ati purtat de grija in sufletul vostru!

Azi a fost o zi de kk. DACA vreodata, in viata voastra, aveti de gand sa va dati copilul sa faca muzica la Bruxelles…NU o faceti la scoala Ecole de Musique Tchaikovsky din Bruxelles, din Georges Henri, scoala care apartine unei rusoaice cu pretentii de mare pianista si sarlatanca. Eu…in incapatanarea mea am dat-o acolo . Un an de zile nu a progresat mai deloc la chitara, instrument pe care si l-a dorit, nu am direcctionat-o noi! Profesorul avea o metoda care s-a dovedit ineficienta, greoaie, plcticoasa etc…de ajunsese copilul sa nu mai vrea sa repete. Scopul…chitara, pentru ea, pentru ca a cerut-o NU pentru ca visam noi sa fie chitarista! I-am propus sa renunte – nu a vrut! Intoarse din vacanta de vara am aflat ca a va schimba scoala (cea obligatorie) si va urma cursurile Scolii Europene si, sub presiunea noastra, a acceptat sa cerem o amanare (adica sa scriem la scoala de muzica sa cerem sa nu-si piarda locul si sa reia de la 15 octombrie in loc de 1 sept, timp in care sa se obisnuiasca cu noul ritm, scoala etc). Am telefonat, am primit confirmare telefonica si am fost invitata sa trimit si un email. L-am trimis si dupa 3 zile am primit ca raspuns la email o confirmare ca e ok. Dupa alte 3 zile (cu REPLAY) ..o factura pe octombrie. Am scris inapoi…am primit un raspuns bizar cum ca profesorul Catincai pe nume Alexandre se numea brusc Catherine si ca eu trebuie sa platesc cursurile. I-am scris inapoi incompetentei …ca sper ca glumeste si sa citeasca in acelasi email mai jos confirmarea ca fiica mea are suspendate cursurile pana in data de 15 octombrie si ca habar n-am cine este Catherine…profesorul ei numindu-se Alexandre. Raspunsul sec a fost: „Profesorul s-a schimbat. Alexandre nu mai preda in scoala noastra. Profesoara este Catherine. Vom factura din 15 octombrie.”. O saptamana mai tarziu (va jur ca am pastrat corespondenta) primesc un email de reamintire ca NU am platit factura pe octombrie. Evident, imi sare tandara si fac scandal, tot pe email spunand ca este lipsa de bun simt, de profesionalism etc , etc…NIMIC! Trec zilele si sun pentru ca vroiam ca acea factura sa fie anulata! Nici pardon nici…Ma rog…ajungem la 15 octombrie, se anuleaza factura si duc copilul la noua profa (intre noi fie vorba MULLLLT mai buna decat primul!) Noua profa, la indicatiile scolii, ma pune sa cumpar carti noi de chitara, in valoare de vreo 35 de euro. Le cumpar de la secretariat UNDEEEEE aflu cu stupoare ca am o restanta de plata, niste taxe de inscriere anuale, care trebuiau facturate in ianuarie si au fost facturate in iulie- 20 euro. Mi s-a zis ca mi-a fost trimisa factura pe email in iulie (evident vrajeala!). M-am hatanat cu secretara vreo 7 zile. In final…dupa ce am fost amenintata ca nu o mai primesc pe fata la curs…am zis sa platim pentru ca bietul copl nu avea vina, iar ei sustineau ca au trimis email in iulie (eu nu am primit!). Concluzie: amenintari, rahaturi, porcarii, o gramada de bani nejustificati! Si vine luna noiembrie! Catinca bolnava, noi cu mutatul…cui I-a stat capul sa-i anunte ca nu se duce copilul sau sa plateasca (concluzia..Cati nu a fost 3 sendinte – bune de plata conform regulamentului si neconstentate de noi). Eram constienta ca voi pierde banii pentru cele 3 saptamani de haos+boala…darrr: saptamana trecuta duc copilul la chitara si sunt chemata ca la scoala „la colt” de  catre secretara! Aici NU se umbla cu cash…ii solicit factura din nou promitand ca voi plati imediat ce voi avea cum si explicandu-I frumos ca ne-am mutat, ca suntem in santier etc, etc.Ea spune ok, no prob! FACTURA, pe noiembrie-decembrie fusese emisa pe 25 noiembrie, cu intarziere de…calculati voi cat era saptamana trecuta. Evident…am uitat, nu, nu am uitat, la NAIBA… factura era fix ultimul lucru la care ma gandeam cand eu am vreo 60 de cutii nedesfacute, un copil de dus la scoala, acte si alte porcarii de facut.Finalul! MA JUR ca daca eram in Romania o calcam in picioare pe secretara! Am lasat copilul la scoala de muzica si am plecat! Am bagat-o la propriu pe usa si m-am dus, 30 m mai incolo sa platesc parcarea si sa stau in masina (e ingrozitor de frig pe culoarele scolii). Ajunsa insa la masina (2-3 minute) am avut un sentiment bizar (stiu….e neobisnuit…dar mie CHIAR mi se intampla!). M-am intors…am deschis usa si m-am trezit nas in nas cu Catinca…cu ochii iesiti din orbite, plangand, bantuind pe culoarele scolii de muzica! Scoala e la parter, da direct in strada, la un trotuar de 1 m pe langa care trece, foarte aproape autobuzul si daca nu feresti capul…ori te agata, ori iti da una cu oglinda dupa ceafa!

Copilul a intrat in clasa si profesoara (fara sa fie vinovata) a intrebat-o unde sunt. Fata I-a zis ca in masina, in parcare (puteam sa fiu 300m mai jos la shopping – ceea ce fac de regula!). I-a spus ca-I pare rau, dar ca nu am platit factura pe noiembrie-decembrie (deci nu era ca si cum aveam restante de luni e zile …doar putin peste o saptamana) si a trimis-o la secretariat…2 usi mai incolo…sa ma sune secretara ca sa rezolv problema! Pana aici..era doar istorie si nervi! COPILUL intra in secretariat ii spune idioatei sa ma sune ….si aia, stiind exact situatia…ii spune ca nu ma suna si o da AFARA…spunandu-i sa plece! Distanta intre secretariat si usa de la intrare (care da direct in strada aglomerata!) e de max 6 metri. Copilul meu incepe sa tremure de nervi, plange si se indreapta spre usa (fara sa vrea sa iasa pentru ca a FOST invatata sa nu o faca in situatiii extreme!). Exact in acel moment eu intru e usa si dau cu ochiii de ea! Ghici ce? Am batut-o pe secretara? Cine ma cunoaste va spune ca da! Cine traieste in Belgia si stie mersul…va spune NU! EXACT! NU …am facut un circ infernal….atat de mare incat s-au oprit  cursurile si toti parintii de pe culoare au auzit (asta era scopul)! Intr-o Belgie cu alerta terosista 3 in 4 TU,  dai un copil de 8 ani afara? Adica eu iti las copilul pe mana, te mai  si tu il dai afara? Daca Catincai I se intampla ceva?  Le-am anuntat ( intre timp a venit si idioata de directoare ca imi tot spunea ca ce ma dau de ceasul mortii ca fetei nu I s-a intamplat nimic si ca eu am veni…DAR daca nu veneam????) ca ma duc sa fac plangere la Politie! Proastele naibiii…mergand pe principiul ca „atacul e cea mai buna aparare”…au luat-o la picior, pe jos si au ajuns la politie inaintea mea (sectia e la 3 minute pe jos…dar mai mult cu masina pentru ca trebuie sa cauti loc de parcare!). IN Belgia….singurul mod sa-ti faci dreptate este legea…si, desi mi-ar fi placut rau de tot sa ii „explic” pe limba mea secretarei in ce pericol mi-a pus copilul….am ales „surasul” Belgian. Le-am vazut prin geam in sectia de politie…de fapt Cati le-a vazut si era nervoasa rau! Atat de nervoasa incat era in stare sa coboare singura si sa intre in sectie! Am reusit sa gasesc loc de parcare dupa vreo 15 min…plecasera! Fara sa fie admise la comisar! Pentru ca…. in PROSTIA lor…s-au dus sa spuna ca eu nu am platit din septembrie  (dahhhh????- aveam dovezile de plata pe telefon si le-am aratat la politie! :), dar oricum nu conta pentru ca POlitia nu este interesata de spete comeciale sau plata). Ca atare…au spus ca le-am amenintat:….da, asa e.. dar…ca vin la Politie…so what???? Pana la urma „hartuite si amenintate” au plecat fara audienta…doar la biroul de sortare! In schimb eu am ajuns la comisar! Pentru ca a arunca un copil in strada e GRAV! Discutabil dupa lege (probabil nu voi ajunge in instanta pentru ca am ajuns la Catinca INAINTE sa iasa din cladire!….ma rog,ea nu avea de gand sa iasa…dar DACA ea nu era „scolita” de noi in acest sens????”) Din pacate, nici macar marea lege Belgiana NU te acopera 100%. Comisarul, desi tata de fata de 10 ani, afirmand si el ca le-ar fi calcat in picioare pe”doamnele” imi spune ca legea nu ma acopera in fata judecatorului care va spuna ca in cateva minute NU se putea intampla nimic copilului DACA iesea…si nu a iesit…pentru ca am intrat eu si e cuvantul lui contra cuvantului secretarei etc, etc! Concluzia…omul a fost impresionat de judecata logica a Catincai, de lipsa ei de frica, panica si inhibitii in interiorul unei sectii de politie. A fost impresionat pentru ca are si doi copii din care unul e fata de 10 ani si a inteles EXACT ce am simtit eu. Din pacate…sansele noastre sunt minime! Minim…o sperietura grava pentru nesimtite si iresponsabile, maxim…o amenda DACA institutia abilitata cu protectia copiilor in mediu scolar si extrascolar gaseste ceva de amendat. Un Potential judecator de penal va folosi cele 3 minute, va folosi faptul ca Catinca NU a iesit etc….Ca si in Ro……nici Belgia NU este scutita de legi ambigue! SI TOTUSI….DACA copilul meu iesea din scoala si patea ceva? De ce au refuzat sa ma sune? Daca copilului meu I se intampla ceva in afara scolii, cu mine la DOAR 30 M?  PS: Azi am avut o zi urata! Catinca insa mi-a dat o lectie la final: ” OK mami….n-as fi plecat oricum din scoala…te asteptam…dar eu la scoala asta nu mai vreau sa vin! NU vreau insa sa renunt la chitara!”…

Azi…am invatat ca Begique sucks a lot din cauza unei nesimtite…si ca fiica mea E INTREAGA SI RESPONSABILA! (ceea ce conteaza mai mult decat orice pe lume…multumesc Doamne!) Am stat 2 ore la Politie…un om minunat, tata si el, neputincios in proportie de 80%, dar dragut! Copilul meu insa…made MY DAY! Love you my girl….

Am o prietena care imi spune mereu ca ma citeste cu sufletul la gura si ca scriu pentru suflete si cu suflet! Anculet…azi vei avea putin de citit! Ca niciodata in ceea ce ma priveste! Intr-o lume fara ipocrizie Diaspora filosoafa, snoaba, plina de impresii legate de durata si scopul „vizitei lor prelungite pe meleaguri straine”  si paradoxal….ingrozitor de ipocrita ar spune DOAR …La multi ani Romania! Eu am ales sa fac astfel pentru a vreau sa fiu Diaspora aia sincera ! Eu aleg lipsa de ipocrizie! Eu vreau si pot sa-mi iubesc tara, atat cat pot si cat vreau …..fara alte argumente stupide!

La multi ani Romania!

In tara numita Belgia…lumea are caiini! De regula sunt de rasa…pentru ca, prin natura legilor si lucrurilor nu exista maidanezi! Adoptii din strainatate, mai rar, pentru ca belgienii (de altfel oameni reci si distanti) nu au notiunea si nici structura prin care ar putea macar sa conceapa idea ca EXISTA (nota bene…nu ca ei ar face ci pur si simplu a exista) personaje care abandoneaza un animal DUPA ce si-au asumat responsabilitatea pentru el! Aceasta este tara in care faci puscarie  3 luni daca indraznesti sa-I faci ceva vulpii care vine in curtea ta, tara in care dai 30 de euro pe o consultatie de RUTINA pentru animalul tau de companie, tara in care exista veterinari specializati, pe anumite categorii de animale si da, tara in care esti fulgerat rau de tot cu privirea (uneori chiar admonestat verbal) daca NU ai punguta cu tine a sa strangi caca de catel! So what? Sunt o multime de oameni care NU respecta legile si aici, cu orice risc! Dap…uneori, pe talpa pantofilor mei e jale…DAR nu sunt o regula…sunt exceptii! NU am vazut niciodata in 6 ani un catel sau o pisica vagaboanda. NOI o avem pe Bijou! O catelusa luata din canisa belgiana, de sorginte slovaca! E un deliciu de caiine! Ca posesor de animale pe TOT parcursul vietii mele, unele dintre ele EXTREM de inteligente …va pot spune ca Bijou este superba si UNICA, dar nu este un caine easy! E incapatanata si razbunatoare, a avut tot felul de metehne (unele mai scarboase pentru preferintele unora, altele mai chinuitoare pentru stapan….) si desi tocmai a implinit un an…prin natura rasei ei….nu e nici acum un caine easy to live with! Ca om care a trait TOATA viata lui inconjurat de catei, pisici si alte animale pot sa spun ca nu  mi-a fost deloc usor cu ea…mi-a pus toate resursele de vigilenta la incercare…mai ceva ca un copil mic! Ceea ce pot sa spun este a mi-am dorit-o din INIMA…pentru mine, dar mai mult de atat, pentru CATI. Intr-un fel, sacrificiile pentru care platesc fizic azi..au meritat din plin! Ma jur ca NU exista o jucarie mai misto, mai de durata si mai rentabila ca un catel, luat la momentul potrivit (pe fi-mea chiar a responsabilizat-o din anumite puncte de vedere)! De departe insa…cel mai FUN nu este sa le privesti, pe Cati si Bijou….ci pe TATI si Bijou! E dragoste adavarata…o iubire aparte! Da, Cristi a acceptat sa ia acest caiine pentru ca …M-AM lasat de fumat (conditia era ca il ia dupa un an de zile ca sa fie sigur ca nu ma reapuc). Da, Cristi nu si-a dorit cainele si a comentat mult si bine la multiplele udari de covoare si kk facute prin casa! Da, cainele era o chestie naspa pentru el, o complicatie, o chestie chinuitoare si un compromis major! Stiti ce? NU exista pe lumea asta o fiinta la care BIjou sa reactioneze cum reactioneaza la el! NU exista pe lumea asta o bucurie pana la tremurat asa cum exista cand vine el acasa..

Catinca e bolnava…eu dorm cu ea…Cristi cu Bijou…care NU are voie in pat…nu atunci cand dorm eu acolo, dar DA cand doarme cu el! Cainele NU mananca decat regimul dat de doctor…si totusi …sunca…cascaval si cine mai stie ce…pe ascuns de la el! E innebunita dupa el si da…desi el recunoaste cu juma’ de gura…si el dupa ea! O tine in brate, o mangaie, vorbeste cu ea…nici macar nu se mai infurie cand exista „accidente” in casa! Ea…ca o muiere profitoare …il joaca pe degete cu ochii ei galesi si datul din coada! Copilul meu….happy la maxim! Sotul care nu si-a dorit-o…happy…cainele „meu” cica a devenit „al lui”! Eu …care mi-am dorit-o si care realmente ma ocup de 100% (inclusiv pieptanat zilnic, tuns si toate cele)+ 10 kilograme peste ca sa o pot avea pe ea (dap…m-am lasat de fumat a sa castig pariul si sa iauc aiine)….Stiti ce?

Daca iti doresti…ia un catel! Daca nu iti doresti…IA unul! Viata, mi-a demonstrat, o data in plus….ca nu exista un suflet mai frumos si un liant mai misto pentru o familie ca un catel! Bijou ne face pe toti fericiti…si credeti-ma…suntem ATAT de diferiti! Este IMPOSBIL sa dati gres!

Te iubim…BLONDO! (asa ii spunem noi…”blonda”+100 de alte apelative

Unul din acele momente, zile, clipe… in care nu stii ce sa spui mai intai!

1.La multi ani Mihai, Gabi, Gabriela, Mihaela…unii de suflet…altii de conjunctura (pana la urma chiar nu conteaza, urarea e sincera si din inima pentru fiecare din ei!)..

2.Mi-e dor de voi, dragii mei colegi alaturi de care am petrecut ani, ani si ani…unii mai frumosi, altii mai frustranti! Unii dovediti si azi ca sunteti prieteni de suflet, frumosi, asa cum va stiu…altii sunteti la fel ca in liceu, naspa si frustrati pentru ca nu va place mutra mea! Eu tot va iubesc…de la mii de kilometri departare si „I don’t funcking care” daca va place sau nu de mine! Am CEL PUTIN O amintire placuta cu fiecare dintre voi pentru ca VREAU si nu pentru ca TREBUIE (daca nu e reciproc…ghinion….inseamna ca sunt mult mai pozitiva decat voi).In seara asta v-ati distrat fara mine( si zau ca nu e vina voastra ci a mea !)…imi lipsiti toti cu bune si cu rele! Pentru ca au fost niste timpuri, niste ani, in care unii v-ati bucurat de bucuria mea…si da, eu m-am bucurat, poate, de prietenia voastra! A trecut vremea ipocriziilor infantile! Au fost niste vremuri misto daca tragi linie…cel putin pentru mine care vad partea plina a paharului! Stiti sigur care sunteti cei pe care I-am iubit, adorat sau antipatizat…si eu stiu! Azi as fi vrut ca multi dintre voi sa fie capabili sa fie superiori pustismelor….no matter what! No problem! Au fost uniii…unul cel putin! Respect prietene, Ion Badescu! Sunt fericita ca, in tot acesti ani te-am considerat  si avut ca prieten al meu…pentru ca ESTI si…ESTI! Una peste alta…insa…mi-e dor de voi. toti..si da, daca nu aveam cea mai aglomerata perioada din ultimii ani…Georgeasca ar fi fost acolo, cu voi, sa va streseze! Ohhhh, da! Va pup pe toti…Chiar daca nu va convine! Sunteti tineri si frumosi….sincer, aratati minunat!

3. Azi, 41 de morti bilant….e trist si m-am infuriat citind niste postari stupide, fatarnice, politicianiste….am INCETAT sa cred in vreun partid, individ sau orice concept idiot, manipulant etc….DIN seara in care, cu sufletul facut ghem, privind in ochii mariti de panica ai copilului meu de 8 ani sunam disperata pe mobilul surorii mele, al prietenilor mei! IN acea noapte, copilul meu,  nu a putut adormi! A avut cosmaruri peste noapte si la 3 dimineata inca zacea treaza in bratele mele! De frica ca I-a murit matusa…de panica ca ne-au murit prietenii! Da…parinti nebuni…sa punem in astfel de situatie un copil de 8 ani?! V-as dori sa fiti in pielea mea…la mii de km  departare de familie, prieteni, sora….cu telefoane care suna si nu raspunde nimeni! Sa vezi orori la TV si sa nu-I gasesti pe cei despre care STII ca frecventeaza aceste locuri! Azi, pot spune ca Dumnezeu mi-a dat norocul, sansa sa nu am pe nimeni din cei apropiati ranit/mort in tragedia de la Colectiv! AM insa MULTI, FOARTE MULTi prieteni care au pierdut apropiati in acea noapte! Atata vreme cat am coloana vertebrala, nu am sa permit unor ipocriti, basisti cu haine vopsite sau manevrati politic de orice directie sau current….sa murdareasca memoria oamenilor care au murit, a celor care sufera, a celor care se lupta pentru cei care sufera, a celor care fac lucruri pe bune pentru cei care sufera! NU DAU DOI BANI pe concepte politice, pe idei, pe filosofii, pe cifre, pe judecati! VA ridicati voi, ipocritilor, in 2 picioare si va ganditi cate vieti curmate, 41, pana acum??? Cate vieti stigmatizate (arsurile sunt pe viata, cicatricile la fel) pentru totdeauna…cata intoleranta a societatiii…INEVITABILA intr-o societate needucata in acest sens!? Va intereseaza X, Y , Z?….NU!

Ma doare in cot de cine conduce tara asta, de cine face legi, de cine isi da demisia si de cine isi bate joc de banii mei! Ma intereseaza DACA SI CAND copilul meu va dori sa vina in tara lui, DACA SI CAND voi ajunge sa ma intorc si eventual sa mor in tara mea…daca si cand un Adrian Despot va face diferenta intre un filosof care „si-o trage” (scuzati limbajul vulgar) cu Raicu (spre deliciul publiculului) si concepte sanatoase despre familie, sacrificiu etc. Stiu…pentru unii dintre voi conteaza cifre, concept politice, vrajitori unsi cu toate alifiile…LA NAIBA, va treziti? Sora mea, copilul meu, nepotii mei si pana si eu, la aproape 40 de ani VREM altceva! EU AM plecat ca sa ofer copilului meu altceva, dar visez sa vrea sa se intoarca acasa la ea…si eu sa mor…acasa la mine…intr-o zi, intr-o tara misto, cu oameni, misto, fara tragedii si bataie de joc…Pentru moment…Romania nu imi ofera asa ceva!  Dar VREAU! SI SPER! Si … pe bune….nu o sa permit nimanui sa-si bata joc de visul meu! Vreau ca la 70 ani sa imi tarasc „parturile”, mergand ca belgienii, cu 20 pe ora, cu decapotabila de epoca pe strada…pentru ca pot…pentru ca vreau si pentru ca NIMENI nu imi zice de Dumnezei! Pentru ca pot sa las copiului  eu acea decapotabila de ceva zeci de mii de euro…daca nu sute! Pentru ca nu mor mancata e sobolani la Fundeni…ci mangaiata de dusuri si masaje Shiatsu la un camin privat! SUNT sigura ca cine are creieri functonali intelege unde bat!

Azi a fost o zi! O zi in care am plans si am ras! De tristete, de bucurie, de speranta, de oboseala, de dezandejde, de furie, de ipocrizie, de mandrie ca am  si de dezandejde ca n-aam! Azi a fost o ZI! Ziua in  care suflete dragi mi-au spus ca sunt acolo…lte suflete mi-au spus ca nu sunt acolo asa cum n-au fost niciodata! Azi a fost o zi in care, ca in multe alte zile, am invatat ca viata are valoare + adaugata….sau nu! Un peste alta merita! Azi…mi-am luat fata in brate….si m-am bucurat pentru fiecare milimetru de viata! Nu uitati….fiecare milimetru conteaza!

E greu sa vorbesti despre tragedii…ba nu, e simplu: arunci cu noroi, in unii, in altii, in altii…si in final se ajunge la concluzia ca mortii sunt de vina! Ba nu! Mortii si aia vii care au incercat sa-I salveze: doctori, pompieri, prieteni, eroi fara nume!

In Bucuresti s-a intamplat  o tragedie! In prima ora dupa incendiu  am trait momentele de panica la intensitate foarte mare! Ma aflu la mii de kilometri de casa, de Romania! Am o sora studenta, prieteni care frecventeaza Centrul Vechi, nepoti care frecventeaza cluburi! In prima ora, postul romanesc pe care-l urmaresc NU a spus despre ce club este vorba…s-a spus doar ca este vorba de Centrul Vechi….Panicati, sotul meu si cu mine sunam pe toate telefoanele la cei mentionati mai sus si, evident, niciunul nu raspundea!

Am urmarit cu sufletul strans, ore intregi, transmisiile si nebunia de pe FB. Da, in final, sunt fericita (daca, intr-un astfel de context pot spune asa ceva!) ca n-am prieteni care au fost acolo! N-am nici macar un cunoscut (sau pana in acest moment nu am aflat asa ceva desi am studiat listele de raniti care circula). Prietenii mei insa au cunoscuti, prieteni, rude care au fost in club in acea noapte! Au…sau au avut!

Ieri seara, 27 de suflete s-au stins! In spitale sunt alte peste 180 de suflete care se zbat in suferinte groaznice si cand spun groaznice inmultiti ceea ce considerati voi groaznic cu 1000 (nu vorbesc tampenii, bunica mea din partea tatalui a luat foc si stiu din povestile ei pana unde merge durerea). Cine a calcat macar o singura data intr-un spital de arsi stie despre ce vorbesc.

Am dormit 5 ore (copilul meu nu vroia sa doarma deloc de teama si de panica ca s-a intamplat ceva cu matusi-sa)…MULT, stiu…altii n-au pus geana pe geana azi-noapte! Ma intreb insa…nenea patronu’ de la club a dormit bine? O sa mai doarma vreodata bine, in tot restul vietii lui?

Aseara, azi-noapte, in timp ce imi strangeam copilul speriat in brate si imi zvacneau tamplele gandindu-ma prin ce cosmar trec familiile oamenilor alora, oamenii aia care erau COPIII unor parinti, parinti ca mine….mi-am dat seama de ceva!

Pentru unii va suna stupid in contextul asta tragic, groaznic, cumplit! Mi-am dat seama si mi s-a confirmat si azi ca ROMANII mei merita respect! Mi-am dat seama ca Iadul genereaza solidaritate si „trezeste” ceea ce este mai bun in fiecare dintre romanii mei! Aseara, in grupul meu de prieteni a fost un om, un prieten,  Sorina care a plecat sa doneze sange! Printre primii! A mobilizat, s-a luptat, a trimis, a spus…a facut tot ceea ce a putut, din punct de vedere uman! Din ceea ce stiu,  nu a avut pe nimeni cunoscut sau apropiat acolo! Sorina mea are un nume! Aseara au fost insa multe femei si multi barbati ca ea!Au fost multi…unii care aveau prieteni acolo…alti care nu cunosteau pe nimeni din acel club! Au fost medici, pompieri, jandarmi…OAMENI!

AZI am postat pe FB niste poze cu o coada imensa la donat sange! REMARCABIL! Ma inclin in fata fiecarui suflet care a fost acolo…pentru alte suflete! MI-as fi dorit sa fiu acolo, sa pot si sa incerc si eu sa fac ceva!

Tot azi am citit marturia unei doctorite/ infirmiere! Sunt jurnalist si am vazut, trait, citit multe la viata mea! Asa ceva insa….nu-mi va iesi in veci din minte…declaratiile ei sunt parca dintr-un film de groaza, un scenariu facut de o minte dementa pentru suflete si minti ratacite!

Am vazut marturia unui tanar care raspundea la intrebarea reporterului! „Cum te-ai savat, cum ai scapat?” „Pai simplu…m-am catarat peste oameni!” Cinic, rece, cu o aparenta indiferenta! Cine crede insa ca omul ala o sa mai fie vreodata cu mintea si sufletul intregi dupa ceea ce a vazut….ei bine cine crede asta e in cel mai elegant mod…nebun!

Dupa ce am citit multe texte, unele contradictorii, altele disperate, altele dure, rele, veninoase, suparate, furioase….la mii de kilometri de casa, neimplicata fiind in mod direct,  doar emotional, pot sa spun doar ca….

Sunt romanca si ma mandresc! Ii iubesc si le multumesc pentru ca exista pe toti cei care aseara au facut totul: doctori, asistenti, pompieri, jandarmi, politisti, oameni de rand, Sorine, Mihaele, Ioni, Andrei….oricum v-ati numi! Ieri, azi, maiine…si atata vreme cat exista oameni ca voi…nu conteaza numele….”iadul”  va distruge, dar nu va invinge! Da, intotdeauna vor exista partile rele, oamenii fara creier, suflet sau constiinta…dar oameni ca romanii mei, cei care au facut ceea ce au facut ieri si azi pentru victime…ei bine….mai e o speranta!

As vrea sa le multumesc colegilor mei de breasla, jurnalistii, in mod special celor care stiu mereu sa fie primii, cei mai buni si mai ales cei mai informati…datorita lor, noi astia care suntem la mii de kilometri (si nu numai) de Romania….avem o sansa sa stim, sa simtim si sa fim cu voi!

Mi-as dori ca vinovatii sa plateasca….dar stiu ca plata va fi punctuala, infima fata de suferinta si pierderile de vieti! As vrea sa cred ca odata cu acest carnagiu va lua sfarsit orice risc de aceasta anvergura din Romania…dar stiu ca sper degeaba! Dupa 3 zile de doliu si vreo luna de lipsa de spagi…”programul” va reintra in normal! Din pacate suferinta, arsurile, mutilarile pe viata, moartea…vor deveni  doar „povesti” care, da, in mod tragic….vor fi aduse in prim- plan la urmatoarea tragedie! Stiti ce? Am varsta unora din cei care au fost in clubul ala! Copilul meu va avea…peste cativa ani 14 ani, varsta unui copil care a murit aseara! Sora mea are varsta unei fete care se zbate intre viata si moarte! Da, nu-mi place rockul si nu, nu are legatura cu Satanismul sau lipsa lui, cu „pletele lungi si creierul mic” (cum spunii inepti)..putea sa fie concert Julio Iglesias si zau ca daca sareau nenorocitele alea de scantei finalul era la fel!( Deschideti ochii, nu mai frecventati cluburi doar pentru ca sunt la moda, doar pentru ca sunt in Centrul Vechi sau oriunde! Nu mai intrati in locuri nesecurizate! NU VA protejeaza nimeni! De plans insa va plang multi! Nu numai familia si prietenii…ci si medicii, pompierii de care poate v-ati agatat disperati, arsi, goi, fara par…marcati viata unora care va vad cum va zbateti pe marginea dintre viata si moartea! Marcati si viata unora ca mine…la mii de kilometri departare…ma gandesc la chipurile voastre si la chinurile voastre si la aparatele care va tin in viata! E pacat de viata voastra si da, uneori nu va dati seama cat de mult conteaza sa fim Uniti in tot ceea ce facem! Acum..romanii s-au unit sa va salveze pe voi, cei care aveti o sansa! Uniti-va cu totii…pentru ca astfel de nenorociri sa NU se mai repete vreodata! Da cand veti scapa si va veti continua viata…..luptati-va sa nu mai traiasca nimeni ceea ce ati trait voi!

In seara asta ma gandesc la voi toti, oameni pe care nu va cunosc! Luptati! Nu spun rugaciuni pentru voi….ci catre voi! Va rog…. luptati ca sa traiti si ca sa-I invatati pe altii ca trebuie sa fie mai atenti decat ati fost voi…sa invete sa aleaga, sa selecteze si sa aiba pretentii…pretentie la viata si la respect pentru viata! Luptati! Din pacate…eu nu pot decat sa va tin pumnii si sa gandesc pozitiv pentru voi! Nu, Dumnezeu nu le face si nu le decide! VOI sunteti in spital…cu o sansa la viata…pentru ca niste oameni, niste romani s-au luptat si au facut lucruri pentru VOI! Le puteti multumi daca luptati sa traiti!  Dumnezeu sa-I odihneasca in pace pe cei care nu au supravietuit si sa le aline sufletele si viata celor care au ramas in urma lor sa treaca peste acest cosmar si aceasta tragedie!

Despre romanii mei respect! Despre cei care-l merita! Multi!

Gata, am trecut de 39! Si sunt tot eu! Oauuu…ce chestie! Oameni buni, m-am saturat, rau, rau de tot sa tot aud ineptii de genul…”dupa 40 iti creste parul mai tare pe nas, burta e mai sus cu 5 cm, iei 3 kile pe saptamana si-ti apar negi ca la Baba Cloanta!” Serios!? De ce dupa 40 si nu dupa 41, 42 ,5 luni etc? Stupid, stupid….Studiile medicale spun ca exista niste schimbari in organism….niste modificari biologice, medicale etc, dar NIMENI nu a demonstrat ca ele se petrec fix cand ai facut 40. Sa fim seriosi. Cunosc ceva femei din viata mea care la  40 au cel mai tare corp din gasca mea de muieri de peste 40 (si zau ca arata mai bine decat alea de 20!) si, colac peste pupaza si-au „pus tate” (oauuuu..carcotasii striga „blasfemieee”)! Arata beton, au moral beton! Cunosc cucoane care la 39 s-au lasat de fumat si au luat 11 kile desi pana atunci aratau intr-un fel! Sunt cu moralul varza pt ca nu slabesc orice fac! EU sunt aia! Cunosc cucoane care arata la 40 mai bine decat au aratat toata viata lor! LA NAIBA! Lasati prostiile! 30-40-50…totul e in capul nostru! Totul e relativ! De ziua mea…la 7.20 dimineata m-a sunat cineva sa-mi spuna LMA…era in drum spre aeroport si nu a putut pleca fara sa-mi spuna ce gandeste!  Adormita si trezita doar de cateva minute….am retinut doar 2 lucruri: ca persoana aceea e speciala, chiar speciala si ca mi-a zis sa zambesc si sa-mi traiesc la maxim ziua, viata! Fara siropuri, fara platitudini, fara, fara…. doar cu 7 dimineata, in fuga spre aeroport, gandindu-se la mine…..si ZAU ca am facut asa cum mi-a spus! Mi-am trait la maxim ziua….si a fost una din cele mai misto aniversari din viata mea! A fost pentru prima data cand n-am avut asteptari, cand nu m-am gandit cine ma suna, cine nu, cine uita, cine nu…..chiar nu mi-a pasat! Am trait momentul si m-am bucurat de fiecare urare! Oauuuu…a fost un sentiment aparte! De ce? Am avut parte de urari speciale, altfel decat in toti anii, de la oameni pe care-I credeam „iesiti” din viata mea de ani multi…avut parte de urari calde, altfel decat demonstrative, in privat, de la oameni dragi,, din trecut si din vremuri frumoase mai noi sau mai vechi….am avut parte de urari de complezenta…doar pt ca FB spune ca e ziua mea….si zau ca ii apreciez si le multumesc din suflet si pe cei care mi-au urat LMA doar pentru ca I-a anuntat FB. Pana la urma….si-au rupt cateva zeci de secunde din timpul lor pentru a-mi scrie 2 vorbe pe wall! Stiti ce insemna cateva zeci de secunde?! Va spun eu…inseamna MULT, enorm! Insemna sa-ti imbratisezi „in fuga”, atat cat are chef, copilul tau ocupat cu jocurile lui! …Asa ca…da, inseamna mult ce au facut chiar si cei care au facut-o in acest fel!

La anu’ fac 40! Sa-mi dati una dupa ceafa daca ma auziti ca ma plang sau ca o iau razna si va vorbec despre varste care „nu se spun”! Sa nu vorbiti cu mine si sa-mi dati peste nas cu aceasta postare DACA voi indrazni sa sa ma plang vreun minut sau vreo secunda de faptul ca varsta are vreo legatura cu psihicul, fizicul sau moralul! Prostii! Ieri am facut 39 de ani! NU 20, nu 25, nu 35! 39! Sunt fericia sa va aduc la cunostinta acest lucru si da…”pudoarea” varstei e bullshit! Va jur ca ma simt la fel ca acum 5 ani! Poate nu ca acum 10 …dar sa fim seriosi, variabilele apar undeva la diferente de 5 ani si se reduc, pe bune la chestii fizice! In rest e totul legat de „caput”, „mansarda”! Concluzie: „Sunt Oana. Am 39 de ani si sunt normala! Am cel putin inca juma’ de viata de trait si un copil minunat! Sunt mandra de copilul meu, de mine si de ceea ce am realizat in viata! La anul voi avea 40…..so what? 20-30-40 sau + totul are legatura cu felul in care ne vedem noi in oglinda! Da, are legatura si de felul in care ta vad altii in oglinda….dar pentru asta s-au inventat prieteniii! Ei te ridica, nu te coboara!

Habar n-am..chiar sunt?! E totul super-relativ. In ochii unora sunt de invidiat, in ochii altora nu, in ochii mei…depinde de moment,sezon, copil, sot etc, etc! Ciudat este ca melodia asta o aud ZILNIC,  in drum spre scoala! Drumul spre scoala e pavat cu bune intentii si „cause I’m happy” la radio…dar uneori imi vine sa crap capul tuturor care-mi ies in cale! Pentru ca, pentru ca si evident, pentru ca!!!! Stiti voi….mai ales cele care sunteti mame! Apoi…vine finalul zilei si trag linie! Da, inlatur frustrarile, supararile, legile lui Murphy, horoscopul , astrograma, ceasul rau, pisica neagra, copilul care s-a trezit cu fundul  in sus, sotul caruia I s-a parut ca sunt tafnoasa, cainele care s-a scapat pe el pe covor (pentru ca e mic si prost!) si eu care m-am privit in oglinda, dis de dimineata, cu multe kile in plus pe care nu le-am luat din nesimtire ci pentru ca m-am lasat (pe bune) de fumat si pentru ca nu am timp si rezonanta pentru bagat sute de euro in stuff pentru slabit…etc…ajung la un rezultat: in urechi imi rasuna obsesiv „…cause I’m happyyyy”. De ce sunt happy oameni buni!?! Pentru ca SUNT pentru ca am si pentru ca exista EA! Dap…stiu..sunt o mama „dependenta, rupta de realitati, etc,etc..” dar o iubesc si da, zambetul ei ma face sa iubesc pana si melodia asta pe care o aud zilnic! Ma face sa ma identific cu ea chiar daca, in unele momente ale zilei, simt ca e doar un cantec comercial si stupid! Catinca este pentru mine ….potiunea secreta! A fericirii, a iubirii, a bucuriei…atat de patetic! Va vine sa credeti sau nu, cu toata iubirea asta infinita..o mai ia „peste ceafa” (la figurat desigur) cand si cand, imi mai pierd rabdarea si ridic tonul, stiu (mult mai mult si mai dur decat taica-su) notiunea de pedepse si interdictii, vad lacrimi, teatru, sarlatanie tipica pentru 8 ani, smecherie, mici minciuni…secrete ascunse adanc intr-un jurnal scris in franceza ei usor gresita…semnele incipiente ale  adolescentei suparate, soapte scapate ca din intamplare legate de admiratori ai ei, soapte pe care numai mie mi le susura….Ma scutur si imi doresc un singur lucru: SA STIU, SA POT, SA FIU ALTFEL…atat de diferita incat copilul meu sa spuna, sa fie si sa creada in mine, suficient de mult incat sa nu-mi ascunda lucruri, suficient de mult incat sa fiu acolo si sa o ajut, cat mai fin si imperceptibil, sa nu aleaga cai gresite, dureroase si totusi …sa nu aiba impresia ca face ce spune ma-sa! In putin timp este ziua mea…si, pentru ca fata mea este mare, gandeste si se framanta….mi-a pus intrebarea „ce vreau de ziua mea de la ea…ce-mi doresc!?” Cum nu am stiut ce sa raspund…am zis…un tablou….o pictura frumoasa, lucrata, cu detalii, cum imi place mie….

„Ti-ar placea munte verde cu cer albastru …sau mai bine…iubirea ta, marea albastra…cu stanci, ca in Sicilia?”

Au trecut 4 ore de atunci si mie inca imi vine sa plang….HABAR NU AM ce o sa fie pe viitor, habar nu am cat o sa ma infurie, cat o sa ma lupt cu adolescenta de fi-mea sau cat o sa ramana un copil „de poveste”! STIU doar ca „‘cause I’m happy…” e pe bune si ca fata mea, creatia mea si sufletul meu STIE, la 8 ani, ca Sicilia e iubirea mea ascunsa, marea e idealul si muntele e doar momentul in care respir si parca nu am suffcient aer! Si ca …EA… e totul! ” ‘ Cause I’m happy”!

Dupa atatia ani de polemici, citit si recitit zeci, sute si mii de pareri…am ajuns, din nou, la vaccin! Se presupune ca, atunci cand ai un copil de 8 ani….ai cam trecut de etapa asta sau macar ai ajuns sa discuti subiectul cu relaxare! Am doua vesti…una buna si una proasta! Vestea buna e ca, daca ai macar 2 neuroni functionali, te imunizezi la toate tampeniile si stupizeniile spuse de spalati pe creier gen Olivia Steer! Vestea proasta e ca da, povestea asta cu vaccinul e fara sfarsit …si se prea poate sa ajungi sa traesti  „lucruri” pe pielea ta!

Nu, nu am sa stau sa reiau ceea ce am spus in nenumarate randuri! Nu voi mai detalia parerea mea despre inconstienta unor parinti (pe care da, ii consider la fel de nemernici cum ma considera ei pe mine…eu insa ii cataloghez asa pentru ca-mi pun in pericol copilul…ei ma considera pe mine pentru ca nu intru in secta lor!).

Povestea de azi este…o frantura din viata mea!

Cine ma cunoaste stie ca I-am facut fetei mele, dupa documentari amanuntite, dupa vorbit cu medici padiatri renumiti, dupa „mancat” tone de pareri pro si contra…ei bine, I-am facut schema obligatorie in Romania+ un vaccin optional, ROR! Am ajuns in Belgia unde am aflat ca da, nu exista schema obligatorie de vaccinuri! Se uita lung la tine pentru ca nu faci vaccinul, se mai si stramba, dar da, nu-ti forteaza nimeni mana sa faci copilului un vaccin. Spitalul unde este afiliata scoala iti face recomandari, poate chiar insista uneori, dar da, nu te forteaza nimeni la nimic.

Intr-o dulce lene, combinata cu drumuri scurte in Romania, cu aglomeratie de programe in care nu mai stiam pe cine sa vad si ce sa fac mai intai…am decis ca la 4 ani sa nu-I fac Catincai DTP-ul (pertussis=tuse magareasca/convulsiva+antitetanic si antidifteric). Adevarul e ca mi-a fost frica sa I-l fac! Era vara, era prima data dupa multa vreme cand fi-mea nu era bolnava saptamanal din cauza virusilor belgieni, din cauza vremii belgiene, eram in vacanta….in plus, cativa dintre prietenii mei care aveau copii de varsta ei….imi spusesera niste povesti de groaza cu maiini umflate, clavicula intepenita etc…toate din cauza vaccinului. Pe scurt….nu l-am facut!

Au trecut lunile…una, doua…vreo 12…si in plus! De fiecare data cand mergeam la pediatra belgiana vorbeam despre subiect si ne propuneam sa facem vaccinul restant…care, in conformitate cu  schema belgiena (OPTIONALA!), era prevazut pana in 5 ani (nu 4 ca la romani). Atata doar ca fi-mea ba era mucioasa…ba nu era si nu calcam pe acolo! 🙂

Intr-o zi….cand copilul meu avea deja vreo 7 ani….si vaccinul rapel DTP nefacut….primesc o scrisoare de la spitalul Universitar (UCL, unul din cele mai mari din Bruxelles) care „gestioneaza” medical copii din scoala respectiva:

Scrisoarea….profi de altfel, avea un mesaj de genul: Draga parinte care esti…..te informam, cu regret, ca in scoala in care invata copilul tau exista cazuri de tuse convulsiva (atat la elevi cat si la profesori). Iata mai jos simptomele, pericolul, durata si tratamentul pentru aceasta boala. Cu mare regret te informam ca al tau plod a fost in contact cu asa ceva. Daca nu are inca simptomele descrise te rugam sa te prezinti de urgenta pentru a face vaccinul/rapelul. In cazul in care simptomele sunt deja prezente…va rugam sa va prezentati la medicul pediatru sau la cel mai apropiat spital pediatric.

In seara in care a venit scrisoarea am devorat totul pe subiectul tuse convulsiva! Concluzia a fost una singura: sunt o cretina ca am lasat copilul fara rapel la acest vaccin!

A doua zi dupa scoala m-am dus la pediatra si I-am facut vaccinul! Inutil sa va spun ca am stat o lunga perioada cu sufletul strans (cazurile de tuse convulsiva cresteau in scoala, iar Catinca, facand rapelul tarziu, nu avea garantie de 100% ca va fi protejata!)

1. Nu mai fac NICIODATA asa imprudenta…sa ignor cu buna stiinta un vaccin! Copilasii aia au tusit luni de zile, s-au chinuit, au suferit! Pe langa ei…parintii! Parintele ala care nu STIE ce inseamna sa se trezeasca din doua in doua minute pentru ca al sau copil isi varsa matele de tuse….sa ma scuze, ori nu e parinte…ori are bone/bunici/sclavi care ii cresc copilul!
2. Pediatra mi-a explicat ca epidemia de tuse convulsiva a izbucnit, pentru ca da, si in Belgia (mai putin ca in Romania), curentul anti-vaccin a crescut in ultima vreme! Belgia nefiind o tara unde exista vaccinuri obligatorii…adultii de acum au sarit ceva vaccinuri! Logic…circuland liber in lume (unde alti inteligenti nu s-au imunizat) au luat tuse convulsiva! Dap…nu copiii saracii sunt vinovati ci parintii! Se pare ca ei au transmis tusea convulsiva! Una peste alta…sa le mai aud eu pe vitezele si inteligentele care-mi explica mie ce rau fac vaccinurile! Voi si copiii vostri sunteti sanatosi pentru ca existam noi, restul care ne vaccinam pe noi si copiii!

Fata mea are 8 ani. Traieste in Belgia de la 2 ani si jumatate! Uimitor insa …a crescut cu Smiley, Moga, Loredana, Inna, Delia etc dar si cu Santana, Depeche Mode,   George Michael, etc. Prietenii stiu…ta-su a scris carti legat de muzica….deci chiar nu se poate spune ca este intr-un mediu in care nu are ce sa invete si ca nu I se face cultura muzicala, pe toate palierele. Problema 1: copilului ii place muzica romaneasca, asculta ZU si se uita la posturile tv de muzica romaneasca!  Problema 2: NU o intereseaza muzica difuzata in Belgia decat tangential …interes generat de faptul ca prietenele ei canta obsesiv anumite melodii.

IN vara, in vacanta, acasa in Romania, am auzit „Da mama sunt beata”. Nu e pe gustul meu, dar nici nu pot sa spun ca mi s-a ridicat parul pe ceafa de revolta….ba chiar am fredonat-o inconstient, la volan….o melodie…de consum…ca doar nu e Mozart! O saptamana dupa s-a iscat scandalul! De ce reactionez asa tarziu? Pai simplu…mi-a picat fisa ceva mai greu si azi mi-am amintit de niste chestii!

Scadalul, avea la baza faptul ca, vezi Doamne, melodia imprima niste chestii si niste lucruri rele, rele in mintea tinerilor! La momentul respectiv am vorbit cu fi-mea (auzind diverse comentarii) si, ca o mama responsabila, am incercat sa fac tampenia si idiotenia pamantului…sa-I explic copilului ca lumea se revolta pentru ca si pentru ca….Mintea simpla, curata, clara si concinsa a copilului mi-a spus, in cateva fraze…. la fel de simple: „Mami, dar nu inteleg…asta este doar un cantec…asa ca in Frozen…nu inseamna ca esti regina gheturilor …la fel si aici..! Nu inseamna ca e bine bei sau sa ajungi beata sau ca e bine sa faci asta asa…in general! Daca iti place cum suna melodia…e doar o melodie…nu e realitate, realitatea depinde de noi!”

La momentul respectiv….am ajuns la concluzia, o data in plus, ca mintea simpla si curata a copiilor e ceea ce avem noi nevoie, noi, adultii ciudati si incuiati…! A nu se intelege ca ignor potentiale semnale negative transmise prin sau de catre sau spre….dar la naiba, mamelor sunteti IPOCRITE!

VOI ati declansat acest scandal cu false pudori si revolte educationale nejustificate! I I wanna sex you all over,i wanna sex you up, i wanna be high si cate…cate altele……le fredonati cu ardoare in adolescenta si copilarie- nu ne rezumam la muzica de consum….pot sa merg la mamuti ai muzicii de mai mult de 5 -8 ani in urma!

Mai mult de atat ma infurie inca ceva: da, nu are legatura cu muzica, dar are legatura cu violenta si educatia si imprimarea unor chestii…..de genul mamelor care se fibrileaza profund, profund pentru ca o Delia (just a name!) isi permite aroganta sa SPUNA! Pe bune, voi „doamnelor perfecte”….preferati sa murmure… da mama, sunt beata…..uitandu-se la clipurile din ce in ce mai ciudate ale Deliei (dap…va vine sa credeti nu-mi place fata DELOC, dar ador echipa ei de creatie, de productie, clipurile ei bizare etc, etc!) sau ca citeasca Capra cu trei iezi (cultura, nu gluma…clasica si tot ce vrei) unde sunt invatati cum era cu capetele  decapitate cu dintii ranjiti? Unde e diferenta? Desigur…capetele ranjite…sunt clasice….Delia…e moderna si depravata! Pfuiii!

Exact: Delia nu propovaduieste moartea….doar chestii lumesti pe care, da, daca nu ati fost niste tocilare inchise in casa sau daca nu sunteti niste mincinoase….le-ati trait si voi in adolescenta   sau  tineretea voastra MACAR o data! So….doamnelor, lasati-o mai moale! Vreti valori….pai atunci inchideti copilul intr-o lume de Mozart si Dumas….pe bune acum…viata lui nu e in mainile voastre, va place sau nu!

Intr-o zi, cu soare sau nu, „da mama sunt beata” o sa fie un deziderat! A fost o vreme cand mama mea imi intindea tigara si imi spunea ca pot fuma cu ea numai sa stie ca nu ajung sa fumez/ sau fac  porcarii (toate sunt porcarii, dar ea se referea clar la tigari contrafacute sau droguri!) ! Cu toate astea ma feream de ea si credeam ca nu intelege!  In timpul asta aveam colegi si prieteni de suflet care SE DROGAU! Atitudinea mamei mele mi-a dat, incet, incet,  incredere si stabilitate! DA, am fumat pana acum un an, un pachet pe zi! Am fumat cu pasiune, am iubit tigara, nu a fost un viciu…DAR toleranta mamei mele legata de fumat a creat o plaja uriasa de incredere fata de ea si creierul meu a perceput mult mai clar si fara restrictii sfaturile ei contra droguri! NU m-am drogat niciodata, nici chiar atunci cand prietenii mei cei mai apropiati fumai „deja banala” iarba! O alegere pe care mama a facut-o! Puteam sa mor de supradoza intr-un anturaj de oameni care consumaru…sau sa ma decid, intr-o zi (asa cum am facut in final) ca nu trebuie sa mai fumez deloc! O strategie pe care unii nu o inteleg….dar mama a simtit-o! Multumesc mama pentru asta! Prefer sa stiu, in extremis,  ca fata mea va fuma (dar ca va fi deschisa si imi va spune asta si altele)…

Doamnelor iritate care injurati pe peste tot….vreti sau nu…NU puteti controla evolutia acestor generatii! Va trebui sa invatati sa faceti niste alegeri, sa renuntati la niste conceptii si la niste tipare!

Concluzia…”Da mama, sunt beata!” Delia….odata, demult, ai facut ceva urat,  foarte urat fara de sotul meu (si eu eram prin zona!)….totusi…EU, mama unei fetite de 8 ani care te place foarte mult….ma bucur de muzica ta, alaturi de copilul meu! Pastreaza-ti echipa de creatie, designerul si in general tot team-ul care „te construieste”….e de exceptie! Tu esti speciala!

Doamnelor, mame sau nu! Deschideti ochii si priviti dincolo de oameni, de muzica si mai ales de cuvinte….vreti sa ramaneti in lumea actuala si viitoare a copiilor vostri sau vreti sa fiti outside-eri?!

Nu doamnelor si domnilor nu o sa ard in focurile iadului! Credeti-ma pe cuvant! Doamne, Doamne ma va iubi „for real” dupa aceasta postare! Pe langa el ma vor iubi cateva cunostinte – tocmai se lupta cu sistemul din Romania si probabil multe „necunostinte” care se lupta cu sistemul din Romania! Oana, o cunostinta „dintr-o bucata” pe care o stiu din tineretea mea/ a ei  (ma rogg…in adolescenta..ca  de abia acum suntem tinere!), si-a dat copilul la scoala pregatitoare…si nu vrea ca fi-sa sa mearga la religie! Scoala romaneasca insa…te pune sa semnezi sa faci cereri ca nu vrei…dar iti posteaza copilul in clasa de religie pentru ca da, scoala NU e capabila sa gestioneze o situatie de genul! Pe genunchi, ca orice chestie care se face la stilul smuls in Romanica!

Doamna, Oana, ia foc si vizualizeaza manualul plin de rugaciuni+ copilul care baga deja cruci multiple dupa prima ora de religie! E normal? Tata popa sau „duamna draguta de religie” ma injura deja cu ceva ura (necrestineasca) pentru ce scriu eu si Oana (dap, ne numim la fel!). Oameni buni….am auzit zilele astea de copii ai caror parinti au refuzat religia…e inspaimanatator ce se intampla: copiii stau pe culoar, parintii sunt chemati sa-i pazeasca (fac cu randul) sau copiii sunt tinuti in clasa si li se induce una alta pana ajunga sa „bata”  cruci si plang dupa o cartulie plina de rugaciuni neexplicate, habotnice, fara legatura reala cu ceea ce este credinta! De partea cealalta a baricadei…am prieteni invatatori care imi spun sincer (eu nefiind implicata – spre norocul sistemului de invatamant romanesc!!! 🙂 ) ca fixarea orelor de religie in mijlocul zilei NU este o strategie ci doar o necesitate (oameni de profil putini) si ca NU exista solutii pedagogice sau administrative pentru genstionarea situatiei ALTFEL decat este.

Dragi romani si mai ales ne-dragi decidenti care mi-ati marcat anumite alegeri si conceptii….iaca cum stau lucrurile:

1. Am fost crescuta sa cred in Dumnezeu…nu sa fiu habotnica, nu sa ma tarai pe sub mese…sa pup toate icoanele pe care le-au mai pupat vreo 200 inaintea mea in aceeasi zi, nu sa ma tarasc pe genunchi in jurul bisericii….Bunica mea…care traieste si nu este o habotnica m-a invatat sa cred in CEVA! Eu cred in Dumnezeu si nu in biserica, eu cred intr-o putere si nu in institutii, eu nu dau doi bani pe sutane, carti, manual, cladiri….ci doar pe ceea ce cred eu si simt eu!
2. Pe fiica mea am invatat-o despre Doamne, Doamne cand au murit cateii nostri de 20 si ceva de ani! BLASFEMIEEEE! Dap…dar credinta  nu are legatura cu animale, om…sau…da, are….daca esti habotnic…:) Avea 3 ani si i-am vorbit de o potentiala viata de „dupa” . O stie pe aia cu inger, ingerasul meu….si da…a spus-o CAND si DACA a vrut ea
3. Copilul meu stie sa aprinda o lumanare la biserica pentru bunici, strabunici….fara cruci si matanii….si stie…la fel de bine, ca si fara lumanare se poate gandi la ei si ii poate avea in suflet! URASTE sa pupe icoane, refuza sa se spovedeasca (da, la presiuni repetate am cedat la un moment dat si am incercat…dar copilul a spus un NU hotarat si am terminat si cu asa ceva!)
4. Cel mai important din viata copilului meu este faptul ca NU am fost nevoita vreodata sa-I explic ca a crede in CEVA inseamna sa mearga la biserica, sa bata cruci, sa se uite la popi burtosi (care mai si injura in timp ce cauta prin Biblie….va rog…sa nu aud comentarii…eu sunt cea care am fost marcata de acest lucru!). Copilul meu a avut NOROCUL sa poata intelege religia, sa poata  dezvolta dorinta de a crede in ceva…in ce vrea ea…intr-un Dumnezeu asa cum vrea ea sa-l perceapa! Pentru ea Biblia este o poveste foarte tare, foarte incitanta, plina de poze, de interactivitate! Cand am intrebat-o prima data de rugaciuni s-a uitat la mine cu o privire lunga, intrebatoare…..habar NU avea despre ce vorbesc si facea religie de vreo 3 luni! Profesorul ei era grec si le-a spus totul ca pe o Istorie a Religiilor, adecvata varstei de 7 ani! Faceau desene, imaginau, transcriau sentimente. CINE nu vroia religie…alegea morala….neutru, cu un concept de  buna crestere, de atitudine in societate, de bine, rau etc! NICIUN copil pe culoar, plangand sau batand cruci in contradictie cu structura religioasa a familiei.
5. Catinca a avut colegi musulmani, protestanti, catolici etc.S-a intamplat sa fie proful de ortodoxa bolnav…si a fost dusa la sectiunea de ebraica….pentru ca nimeni sa nu fie prejudiciat in vreun fel….profesoara de religie a ales sa discute cu ei despre un subiect neutru-ca sa nu afecteze credinta vreunui copil.
6. Azi citeam cu tristete comentariile de la postarile Oanei de pe FB….mai toti parintii explicau cat de prost e manualul cat de proasta e organizarea, cat de inutila e renuntarea sau adeziunea….cat de….M-am dus la scoala sa o iau pe Cati! Din acest an Cati este la scoala Europeana din Bruxelles. Cand a iesit de la ora, odata cu ea a iesit si profesorul de religie! Ma jur ca omul era din filme! Slabut, costum negru, camasa alba si o cruce minuscula la rever! Barba si par alb perfect pieptanate si o privire, subliniez…in pamant. Undeva la 60 de ani, o geanta neagra tip servieta! Catinca mi-a facut semn si mi-a spus: ” mami el e profu de religie…e genial! Azi am discutat despre zodii si despre faptul ca ele inseamna ceva din punct de vedere astrologic si nimic din punct de vedere al chestiei aleia cand se spuna ca se prevede viitorul”. M-am uitat lung…NU, m-am ZGAIT la omul ala…pentru ca apoi sa aflu ca „Biblia NU este obligatorie in scoala si ca absolut orice subiect din lumea asta se poate discuta, regasi in Biblie…fara sa fie nevoie sa stai cu cartea in fata”! OLE! Da….asta vreau pentru ea! Vreau sa poata sa aleaga! Vreau sa simta daca vrea si poate sa simta, sa creada! Vreau un preot cum este proful ei …un preot care  arata a preot si care nici macar nu le-a spus la ce biserica este el (le-a zis ca slujeste, dar nu „I-a invitat” ). Vreau un prof ca grecul de la scoala anterioara… prof care le-a povestit in mod unic, absolut unic, despre Cina cea de Taina, despre Adam si Eva, despre Isus care a mers pe apa..despre orice…copilul meu venea si imi spunea povesti…nu Biblie! Omula ala a facut-o pe fi-mea sa ma roage sa-i „iau meditatii la religie” (stiu…am ras o ora de una singura in bucatarie ca sa nu frustrez copilul!).
7. Concluzia mea, lipsita de patos, ura sau infatuare, ….sau orice are vrea sa ma acuze carcotasii….oameni buni, invatatori, inspectori si factori de decizie VA BATETI JOC de copii! Nu de azi, nu de ieri….de ani de zile, de zeci de ani! Daca un  parinte NU-I vrea pe „tata popa” sau pe cucoana aleasa de voi sa „predea” in mod trist si prost structurat RELIGIA…duceti copilul la biblioteca si macar lasati-l sa citeasca o carte cat angajatii vostri „predau” pentru copiii ai caror parinti au ales altfel! Schimbati legea si oferiti Istoria religiilor! Schimbati legea si oferiti optiuni! Schimbati legea si NU mai imbuibati preotii sau pseudo profesori! Oferiti copiilor o sansa sa creada in ceea ce vor EI si nu in ceea ce vreti voi! Va place sau nu chiar EXISTA parinti care vor sa lase copiilor lor optiunea de a alege un anumit drum al credintei ! Religia este o alegere NU un DAT! E pacat ca in numele lui Dumnezeu sa stricati viata, sa o complicati, sa aduceti lacrimi in ochii copiilor si amaraciune in sufletele parintilor! Dumnezeu NU este despre asa ceva! Eu una, fara sa fiu o mare credincioasa…simt si cred totusi cu tarie ca Dumnezeul MEU e unul care ma lasa sa aleg, care ma lasa sa-mi indrum EU copilul in credinta fara a-l forta sa ia deciziile religiei alese de mine, care imi da voie sa cred asa CUM SIMT, fara sa fiu legata de cladiri, de manual agreat,de lucruri semnate, de preoti ca acela pe care nu-l voi uita niciodata….preotul care m-a facut sa nu mai frecventez vreodata ora de religie si sa chiulesc fara remuscari (mai mult….am avut o problema sa mai intru in biserica in care el slujea, biserica de fite, de Dorobanti! 😦 ).

E pacat si rusine ce se intampla in Romania! Parintii o vad, copiii o simt pe pielea lor, profesorii o vad, dar le e frica sa o recunoasca fatis! Inspectoratul si „angajatii” lui aleg sa predea religie….cica au frica de Dumnezeu….sau fac precum tata popa care imi preda mie religie in anii ’90…injurand  cu „dracu” in timp ce cauta o rugaciune pe care nu o gasea in Biblie!?

E trist….

Cochetez cu idea de ceva vreme! Lipsa de timp, viata agitata si mai ales multiplele schimbari din viata noastra m-au facut, la un moment dat, sa „subtiez” postarile mele …pana la 0. Ceva insa m-a impiedicat sa pun blogul pe privat si sa-l uit, vorba cantecului, „pe un colt de etajera”! Acel ceva este faptul ca, uimitor, nescriind nimic, nimic, luni de zile, ani de zile, am cel putin 300 de vizualizari unice zilnic si continui sa primesc multe comentarii, chiar si la postari vechi de ani de zile. Pentru cine citeste intamplator, accidental sau pentru prima data acest blog….el a fost creat pentru  bebe Catinca, Soarele de pe strada mea, iepurasul Bocanila.Catinca are acum 8 ani si o luna, 141 cm si 29 kg. E un copil nascut in Romania si atasat de Romania prin familie, prieteni si valorile pe care am incercat sa I le imprim. Catinca este insa, de peste 6 ani deja …si belgianca. Ne-am mutat aici cand avea 2 ani si jumatate si viata noastra, a tuturor, s-a schimbat! A crescut in paralel cu valorile noastre, ale romanilor, cu stilul nostru de viata si incercand sa se integreze intr-o lume multiculturala cum este cea din Belgia. Nu poate sa fie ca ei, sa gandeasca ca ei…dar vorbeste  ca si ei, la fel de bine ca si ei, citeste ca si ei (dupa spusele profilor …chiar mai bine decat multi dintre ei! 🙂  )…ea s-a integrat mult mai repede si mai usor decat mine! E mult de recuperat ca si povesti…Am decis sa revin si sa scriu acest blog pentru ca mi-e dor! Cine mi-a fot cititor in toti anii trecuti probabil va reveni…sau nu. Sincer…nu scriu pentru straini…scriu pentru cine VREA cu adevarat sa inteleaga si sa citeasca. Nu treuie sa fiti de accord cu mine, sa ma aplaudati sau sa ma certati…..dar daca tot cititi povestile si trairile noastre….incercati sa va ganditi mai mult de o secunda la ele…poate va spun ceva…

Acest blog va ramane, in mare parte DESPRE si cu Catinca…dar credeti-ma ca nu ma voi sfii sa abordez subiecte ascutite si controversate. Pentru ca pot, pentru ca-mi pasa sau tocmai….pentru ca nu-mi mai pasa! In general …dupa lupte pe diverse teme mamicesti, dupa lupte pedagogice grele, la nivel belgian,romanesc etc…. dupa ecuatii psihologice  ce pareau imposiil de rezolvat….am invatat sa nu mai dau doi bani pe atacuri, pe agresivitate si in general pe oamenii care au luat-o pe aratura si vor sa ma traga si pe mine in directia aceea! Ca atare….asteptati-va la adevaruri spuse incomod (yep….cine ma cunoaste….stie deja despre ce vorbesc), la povesti frumoase despre copii, despre locuri, despre minuni si despre impliniri si mai ales la franturi de viata frumoasa, grea, trista…viata implinita, ingrijorata….VIATA! Suntem 3 + 1 suflet mic de catel ! Trecem prin viata in felul nostru si da, eu sunt ghidul vostru prin viata noastra! Acesta NU mai este blogul unei mamici de Bucuresti (nu voi modifica intro-ul totusi)…ci blogul unei mamici care a vazut si alte fatete ale vietii europene! Eu…cu multe fire albe…Catinca frumoasa, inalta si …sper eu…fericita! Au trecut 8 ani si am reusit s-o fac maricica! Bine ati revenit in familia noastra!

Stiu, n-am scris de foarte, foarte multa vreme! Acesta este insa unul din acele momente pe care STIU sigur ca fiica mea si-l va aminti toata viata: primul ei catel! Un catel pe care si l-a dorit din tot sufletul , la care a visat nopti si zile inca de cand a inceput sa vada catei pe strada! CATELUL EI! In plus, pe langa implinirea dorintei ei, acest catel are „semnificatii” aparte si pentru mine! In viata mea de copil, adolescent si apoi adult am avut catei, pisici, papagali, pesti, porumbei…..dar cainii, de departe, au fost favoritii mei! Ca sa fiu mai cinstita,  dupa ce Ike catelul meu de suflet (pentru totdeauna) a murit (avea 21 de ani), imi promisesem sa nu imi mai iau catel. Dorinta Catincai a fost ATAT de puternica incat da, nu numai ca m-a convins sa ii iau catel, dar m-am lasat si de fumat pentru asta! Sotul meu (stiu…e santaj si am cedat! :)) mi-a zis intr-o zi ca daca ma las de fumat (marea mea pasiune ..acum pot spune PASIUNE si nu dependenta) intr-un an de zile este dispus sa treaca peste toate problemele lui mentale si organizatorice si sa ia catel. M-am tinut de cuvant, s-a tinut de cuvant….a trecut aproape un an (in aprilie) de cand m-am lasat de fumat si am luat catelul! Putin mai devreme…. pentru ca, in aprilie, mergem acasa in Romania si pana atunci piticania trebuie sa fie suficient de mare si apta pentru calatoria cu avionul!

Pana sa merg mai departe cu povestea…va intreb (pentru ca sufletul meu este impartit si intr-o alta zona)- vrea cineva un catel magnific de talie mare???? Este un caiine superb, extrem de bland si minunat….detalii aici! Daca da, dati de stire. Mi-as fi dorit sa fie al meu, dar, din pacate nu am cum sa-l aduc in Belgia pentru ca nu am cui sa-l las (sau sa-l iau cu mine) de fiecare data cand vin  in Romania sau cand calatoresc (adica des). Este intr-un adapost de aproape 2 ani ..are conditii ok, ii platesc una alta…darrrrr, lipseste exact esentialul:o familie iubitoare!

Revenind la Bijou!

Catelul trebuia sa fie cumparat de fapt azi, sambata, 28 februarie. Canisa a primit insa doar 4 catei  bichon (2 baieti si 2 fete) joi. Vineri urmau sa-i puna in vanzare deciiii….pana sambata aveam toat sansele sa nu putem alege. Exista varianta rezervarii pe email (pozele au fost puse pe site joi seara), dar incalcam exact cea mai mare dorinta a Catincai :” il voi alege pe cel care isi va dori cel mai tare sa fie catelul meu”…..

Intr-un final…Cristi a decis sa faca cumva sa plece mai devreme de la job, sa o luam pe Cati mai devreme cu jumatate de ora de la scoala (nu suntem parinti denaturati, dar vinerea, dupa orele de inot chiar nu mai fac mare lucru) si sa iesim din Bruxelles inainte de ora 16. Canisa este la 110 km de Bruxelles…darrrr vinerea, toate autostrazile sunt ticsite si sunt blocaje …timpul se dubleaza etc, etc si canisa se inchidea la 18. Catinca NU a stiut unde merge si nici nu a banuit. I-am spus ca mergem la o expozitie de mobila in afara orasului si ca trbuie sa plecam mai devreme pentru ca se inchide!

Prima ei reactie atunci cand a vazut panourile (stia numele canisei….) a fost:

” Oauuuuu…Houssin! Aici e canisa de unde vom lua catelul?” Cand taica-su a oprit masina si am coborat sa luam din portbagaj geanta catelului (care fusese pusa acolo inainte s-o iau de la scoala…..ei bine…Catinca mai avea putin si sarea in strada de nerabdare si de emotie! 🙂

Restul….priviti filmele si pozele!

Mai spun doar atat:

1. Din secunda in care tanti a luat catelul din tarc NU am mai avut putere si inima sa ma uit la ceilalti din tarc….daca faceti asa ceva (adica sa luati de la canisa…) trebuie sa fiti puternici sau ….sa nu facti voi alegerea…. FOARTE greu! Ii auzeam scheunand pe ceilalti doi si imi venea sa-i iau pe toti!

2. Bijou este minunata! Sunt un om care a avut caine 21 de ani….CHIAR e o minune! Deja face pipi si caca pe servete speciale, impermeabile. A dormit pana la 7 dimineata dupa care nu a mai vrut DELOC sa doarma in culcusul ei ci cu botul pe papuci (ai mei sau ai lui Cristi)= catel de papuc! 🙂

Eu stiu exact ce ma asteapta…bune si rele! Ei nu (Cati si Cristi)…DAR pe bune…sunt vrajiti (ps: la 7 dimineata Cristi se conversa cu Bijou si ii spunea ca nu o primeste in pat „nu inca” 🙂 ).

3. A meritat si va merita orice efort pe lumea asta pentru zambetul si modul in care am vazut-o ieri pe Catinca! Vreau cat mai multe zambete ca cele de ieri si ca cele de azi!

4. Catinca si Bijou sunt lipite una de cealalta! Cu lipici invizibil…numit dragoste!

Algerea

Am ajuns acasa

Prima dimineata…filmata de Catinca (in timp ce noi dormeam! 🙂 )

M-am tot gandit in ultima vreme sa trimit o scrisoare Ministerului Invatamantului din Romania cu o propunere concreta si fezabila, practicata in toate tarile civilizate. Ma tem insa ca imi pierd vremea degeaba….

Citesc si eu postari ale parintilor din Romania, nemultumiti de felul in care sunt administrate (sau mai bine zis NU sunt administrate scolile), de felul in care arata clasele copiilor lor (sau mai bine zis de costurile imense pe care le scot tot ei din buzunare pentru ca aceste clase sa arate decent). Sunt nemultumiti de cerintele profesorilor, uneori absurde si lipsite de bun simt, iar profesorii, pe cealalta parte sunt nemultumiti de lipsa de implicare a parintilor si de faptul ca scoala nu le asigura nici macar minimul pentru functionare. Am vazut si episodul cu scolile neancalzite in plina iarna care a determinat copiii sa iasa in strada. Tot ce se intampla in sistemul de invatamant romanesc mi se pare josnic, lipsit de sens, de bun simt, de organizare….si cred cu tarie ca vina este din toate partile: de la minister, de la legi, de la inspectorat, de la directorul de scoala, de la profesor sau invatator pana la parinte si chiar pana la copil. Ministerul nu face nimic, legile nu-l lasa pentru ca sunt stupide si strambe, iar el nu face pentru ca habar nu are sa faca si isi prinde urechile la cele mai mici lucruri. Inspectoratele au treburi importante…sa puna profesorii sa completeze tomuri intregi de hartogaraie inutila ca sa le dea niste sporuri si puncte care nu le folosesc profesorilor aproape la nimic. Se mai ocupa cu favorizarea diferitilor comercianti (edituri si alte din alea) pentru a raspandi in scoli diverse materiale, alese numai pentru alesi ( da cunosc sistemul ,nu va mirati am prieteni in tot acest sistem).  Directorii sunt neputinciosi pentru ca nu-i lasa legile, Ministerul si Inspectoratul si ajung sa faca „pact cu diavolul” ca sa functioneze cat de cat…asta daca nu ajung sa nu le mai pese si sa-si vada de ale lor. Profesorii si invatatorii sunt prost platiti si asteapta diverse de la parinte devenind  din ce in ce mai lipsiti de motivatie si asteptand, din ce in ce mai mult „motivatie” din partea parintelui. Parintii s-au saturat sa tot pompeze in clase, aparate electronice, banci, perdele si alte chestii, pe langa manuale, culegeri bagate pe gat etc si ajung sa nu se mai implice si sa se certe pe la sendinte intre ei si cu profesorii pentru ca s-au saturat sa para un sac fara fund. Tot ei, parintii, au impresia uneori ca profesorul este sclavul lor….asa cum si profesorul are din ce in ce mai mult impresia ca parintele trebuie sa fie sponsorul lui nconditionat…In final, dar nu in ultimul rand apare copilul care, din lipsa de timp a parintelui, nu invata respectul fata de lucrurile din jur, fata de obiectele din jur si distruge cum poate, cand poate si cum nimereste diverse obiecte fixe sau consumabile din scoala…fara sa-i pese ca in anul urmator, in clasa in care invata el…vor veni alti copii care vor trebui s-o ia de la capat, impreuna cu tot sirul de oameni si institutii enumerate mai sus….un cerc al naibii de vicios care insa se poate stopa! Se poate stopa cu educatie si un statut clar al fiecaruia. Se poate stopa cu un sistem de invatamant mai bine pus la punct, cu salarii decente pentru profesori, cu profesori care sa invete sa nu „mai astepte de la parinti” dar si cu parinti care sa invete si sa-si invete si copiii sa se implice activ in viata scolara. In privinta banilor investiti in scoli…vedeti bine ca NU sunt si ca nimeni nu se grabeste sa-i dea sau sa-i faca rost…DARRRRR si am ajuns la subiectul acestei postari, exista si aici solutii! Cele care se practica in toate scolile din strainatate! Se numesc” fonduri proprii”, sunt reglementate si controlate de catre stat, nu sunt impozitate, dar ofera un plus EXTREM de important in „viata” unei cladiri numita scoala. Cu alte cuvinte, aceste fonduri proprii nu sunt nici milogeala, nici furt, nici sponsorizare, nici spaga….sunt ceva mult mai complex si mai ales, sunt legale.

De ce sunt complexe? Pentru ca in afara faptului ca ofera scolii fonduri pentru a investi in ceea ce are nevoie, creeaza o un sistem de responsabilizare si de implicare sociala a copiilor, a parintilor. In afara de acest lucru creaza momente distractive, momente de socializare intre parinti si copii, ocazii de a face lucruri cu placere impreuna, implicand intr-un mod activ toate partile: cadre didactice, parinti, copii. Nu-i face pe parinti sa se simta jecmaniti in fiecare zi de noi si noi sume, nu-i face pe profesori sa se simta cersetori si ii invata pe copii ca banii se castiga si ca munca poate fi distractiva, ca se pot implica si pot face lucruri placute impreuna pentru a castiga BANI.

Da, desigur, acest sistem insa implica deschidere si disponibilitate….si este un sistem pe care in Romania ar cam trebui sa-l invete cu totii…parinti, profesori, inspectorat si Minister. Un sistem in care toti cei implicati ar trebui sa gestioneze sume independente de stat…deci sa nu le fie gandul nici la furat, nici la pacalit, nici la fraierit….ci chiar la scopul pentru care pretind ca fac lucrurile respective. Parintii ar trebui sa invete sa aiba deschiderea si sa vrea sa se implice…nu la modul „lasa ca face altul” ci la modul „pot sa fac si eu…chiar nu e atat de greu” (ca paranteza….sa stiti ca si cei din strainatate lucreaza de dimineata pana seara si unii au salariul minim pe economie care este la limita de trai fie ca va place sau nu sa acceptati si totusi se IMPLICA)

Am sa va povestesc cateva din lucrurile care se practica la scoala unde invata fi-mea…dar ele nu sunt exceptii. Sunt normalitate. Toate scolile fac asa ceva!

Primul mod de strangere a fondurilor este „weekend-ul familial”. Acesta se intinde pe 3 zile, de vineri pana duminica. Amenajarile incep vineri dimineata, in paralel cu orele si se fac atat de catre profesori cat si de catre parinti care sunt invitati sa se alature prin intermediul unor scrisori (si se alatura!). Pe hartia aceea poti sa scrii in ce zi, intre ce ore si ce doresti sa faci: sa amenajezi, sa cari banci, sa tai cartofi si legume etc. Daca scoala are bucatarie proprie parintii se alatura si la gatit, daca nu se angajeaza o firma de catering la un pret cat mai mic sau se fac niste salate de catre parinti si, in curtea scolii se fac gratare. La fi-mea exista bucatarie, dar s-au facut si gratare in curte. Fiecare parinte primeste un plic in care-si confirma participarea la  acest weekend si daca merge specifica cu cate persoane, in ce zi din cele 3 si pune in plicul sigilat suma ceruta pentru participare per persoana. In cazul nostru a fost 12 euro de persoana si va rog sa ma credeti ca in fiecare zi din cele 3 scoala a fost PLINA de parinti cu copii care au venit, au mancat, au baut un suc sau un pahar cu vin, au stat de vorba, in timp ce copiii se jucau in curtea scolii. Toti banii stransi se duc la un cumpararea de cadouri pentru Mos Nicolae (care aici este fapt Mos Craciun) pentru copiii din scoala si pentru un proiect al scolii…acela de a construi o pasarela costisitoare peste rau pentru ca copiii de la clasa 1 in sus sa nu mai fie nevoiti sa iasa din scoala si sa mearga pe trotuar pentru a ajunge in curtea scolii (cea mare, destinata lor). Anul trecut toti banii stransi la aceste evenimente au fost folositi pentru schimbarea tuturor geamurilor termopane din scoala.

Al doilea mod de strangere de fonduri il reprezinta targurile de sarbatori. Ce inseamna un targ de Craciun? E al naibii de distractiv! Pe cuvant ca este! Toti copiii fac la orele de arta diverse creatii, iar intr-o zi anume toti fac, impreuna cu profesorii prajituri, biscuiti etc. Materia prima pentru aceste prajituri este asigurata de scoala…copilul duce doar vasele necesare pe care apoi le recupereaza. Toate aceste creatii si prajituri se vand intr-o anumita zi de catre elevi de la clase mai mari (de la clasa a treia in sus), supravegheati de profesori, in curtea scolii, la un targ de Craciun. O multitudine de masute, fiecare cu pancarta clasei, pe care sunt asezate frumos toate creatiile lor si toate bunatatile gatite de ei. Pe langa acestea, fiecare parinte este invitat sa duca, daca vrea, daca are chef sau daca ii face placere, diverse bunatati gatite de el care SE OFERA vizitatorilor. Si stiti ce…da uimitor, parintii ofera si duc astfel de bunatati! Atomosfera este super tare…toti copii striga, te cheama la taraba lor, te indeamna, iti explica ce frumoase sunt creatiile…se zbat sa vanda etc. Din nou stiti ce? FIECARE  parinte trece pe la scoala ca sa cumpere o punguta de biscuiti facuti de copilul lui sau de al altuia…sau un globulet sau un copacel de lemn pictat stangaci de manute mici…..si la naiba…chiar functioneaza! Chiar se strang bani! Se strang bani, lumea se distreaza, copiii socilalizeaza, sunt fericiti cand li se cumpara creatiile si munca si te privesc cu ochi lucitori si mandri cand scoti bani din buzunar ca sa cumperi. Chiar e placut si pentru tine ca parinte si pentru ei ….si da, si pentru scoala care are de castigat din chestia asta.

Un alt mod de a strange bani este sarbatoarea scolii, ziua scolilor cum o numesc ei. Este o zi fixa in care toate scolile din Belgia sarbatoresc in cele mai felurite moduri. Unii fac piese de teatru si vand bilete, altii fac spectacole costumate, altii fac un spectacol in aer liber si apoi, toti ofera distractie pentru adulti si copii. Fancy Fair cum se numeste aceasta sarbatoare este din nou o ocazie ca parintii si profesorii sa se intalneasca, sa socializeze, copiii sa se joace. La Catinca, in fiecare an, spectacolul se face in curtea mare a scolii si este un spectacol care implica intreaga scoala adica toate clasele de la gradinita pana la clasa 6. Nu se spun poeziii  (bleahhh!), nu se canta din melodii traditionale….se face un spectacol ca o poveste, pe o anumita tema,cu muica moderna, cu dans si regie, cu toate cele. Ceva distractiv, nu educativ (adica este educativ pentru ca ii invata sa gandeasca nu sa memoreze ca papagalii) Spectacolul este urmat de distractie. Curtea mica a scolii, clasele de la parter, trotuarul din fata scolii si parcarea din fata scolii sunt amenajate. In parcare si pe strada se aduc  tobogane gonflabile, ponei, panouri de escalada, bile pe apa.In curtea scolii sunt standuri cu vanzare de mancare (de la gratare pana la mancaruri traditionale din diverse tari), gherete unde profesorii picteaza copiii pe fata si gherete unde copiii se pot intrece, contra-cost la diverse jocuri (de genul popicelor, mini-golf etc). Strada este blocata de politie si nu se circula pe ea in acea zi. Toate lucrurile nu se achita cu bani ci cu niste cartoane cu patratele pe care le cumperi de la intrare, de la o ghereta special amenjata,  cu bani gheata. Fiecare minune din cele drescrise mai sus „costa” un numar de casute si credeti-ma….e o coada la cartoanelele alea. Daca esti parinte destept…ca sa nu faci coada de o mie de ori achizitionezi de la secretariat, din vreme, cate cartoane consideri tu.

Acum….partea tehnica. NU ma intrebati care este sistemul legal in care functioneaa pentru ca nu stiu sa va spun. Stiu insa, asa cum am spus, ca acesti bani nu sunt impozabili si atat veniturile cat si cheltuielile pentru astfel de evenimente sunt verificate cumva de stat. Verificarea cheltuielilor…banuiesc ca se face prin prezentarea facturilor de la produsele achizitionate de scoala pentru revanzare, diferenta, adica profitul revenind scolii. Profitul asta nu stiu cum si daca este controlat de stat, dar stiu ca cel putin in ceea ce priveste scoala Catincai totul a fost transparent…adica dupa fiecare dintre aceste evenimente ni s-a spus in  scris ce suma s-a adunat, cat reprezinta ea din investitia planificata pentru proiectul careia ii este destinata….deci este teoretic ok. Da, stiu, romanul este inventiv si destul de „spagar” si daca s-ar face asa ceva in Romania precis o parte din bani ar pleca spre buzunarele cui nu trebuie sau cui nu-i sunt destinate….dar chiar si asa sunt convinsa ca s-ar strange ceva bani, suficienti pentru a face lucruri de tot felul.

Sunt la fel de convinsa ca daca s-ar face asa ceva in Romania…intr-un mod deloc uimitor, banii s-ar duce la inspectorat sau la minister si apoi, intr-un fel sau altul ar trebui sa se intoarca ciuntiti la scoala respectiva, undeva la Sfantul asteapta…ceea ce, evident, nu este ok, dar este in stil pur romanesc. Mi-ar placea sa vad ca cineva, UN CINEVA, nu conteaza cum il cheama, sa aiba curajul sa porneasca un astfel de demers in cadrul institutiilor de invatamant din Romania. Daca la altii functioneaza atat de bine, nu am nici cea mai mica indoiala ca ar putea functiona si la noi cu SINGURA conditie ca sistemul sa fie conceput ca in strainatate si sa li se permita scolilor sa-si administreze SINGURE, fara implicatii exterioare (in afara unui control de bun simt al veniturilor si cheltuielilor) astfel de evenimente care da, ma repet, sunt extrem de bine primite atat de parinti cat si de copii si atat de apreciate, dincolo de banii castigati. O modalitate nu numai legala si eficienta ci si distractiva pentru toata lumea. Desigur, implica eforturi din toate directiile…si aici am ceva indoieli ca lumea va raspunde ca aici in strainatate….ma refer atat la parintii cat si la profesorii care trebuie sa se implice activ in asa ceva si mai ales trebuie sa se coordoneze. La noi in Romania e greu sa coordonezi o clasa intreaga…ce sa mai vorbim de o scoala intreaga.

Inchei aceasta postare spunandu-va ca eu ma pregatesc sa le fac copiilor, pentru joi, sarmale. Este zi de schimburi interculturale si nu numai. Fiecare clasa nu va manca la restaurantul scolii in acea zi…ci in clasa, mancare facuta de parinti…fiecare ce vrea si cum vrea. Daca in Romania e usor pentru ca diferentele de religii sunt rare si doar pe alocuri…aici tinem cont de toate religiile pentru ca sunt si musulmani si catolici si ortodoxi etc, etc. Asa ca da, voi gati sarmale cu curcan…dar nu cu curcan din magazin ci curcan halal (adica sacrificat in mod adecvat pentru ca si un musulman sa-l manance, luat de la carmangerie araba (cea mai tare carmangerie din Bruxelles) pentru ca toti copiii din clasa Catincai sa poata manca! Este un efort desigur, dar merita! Da, va lipsi afumatura (un mare minus din punctul de vedere al sarmalelor) dar sunt sigura ca imi voi atinge scopul de a oferi colegilor fetei  mele ceva inedit. Apropo, nu ma obliga NIMENI sa fac asta (este absolut optional). Din 24 de parinti fiecare aduce ce vrea: unii mancare, altii farfurii si tacamuri de unica folosinta, altii bautura, altii dulciurile, altii fructe…fiecare ce vrea si DACA vrea. Recunosc ca daca eram in Romania, in stadiul actual al invatamantului probabil reactionam asa cum fac majoritatea parintilor pe care ii cunosc (adica asteptam putin sa vad daca se baga totusi cineva ca sa nu fiu singura proasta!)….pentru ca este prea multa nepasare din ambele parti. Aici insa nu pot face asta…pentru ca vad ca tuturor le pasa si sincer simt o mare placere sa arat ca si mie imi pasa. E molipsitor….chiar este! 🙂

PS: Catinca a primit azi la scoala o cutiuta putin mai mare de marimea unui ruj de buze. Toti copiii au primit cutiute identice. JOI, la masa festiva de final de an, fiecare va duce in acea cutiuta un mini-cadou (chiar e mini -ne tot chinuim sa ne gandim ce punem in ea). Cadourile se vor amesteca si fiecare va primi cutiuta adusa de un alt coleg….ca sa-si faca cadouri unii altora. Din suflet, nimicuri…dar cadouri. E atat de frumos ca m-as reapuca maiine de scoala daca as putea trai ceea ce traieste copilul meu….si da, mi-as dori sa citesc postarile parintilor din Romania povestind multumiti viata copiilor lor la scoala.

Azi sunt rea si sincer, chiar m-am saturat sa fiu cerebrala si sa incerc sa gasesc calea de mijloc, intelegerea si echilibrul intr-un razboi al mamelor pe care eu le numesc „madam stie tot”. Si stiti de ce? Pentru ca ele, propagandistele „modelor” de tot genul, au devenit cam prea agresive pentru gustul meu. Daca pana acum am actionat pe principiul „fiecare cu alegerea lui, si-o asuma atata vreme cat nu judeca sau jigneste pe altii”…deja m-am saturat sa fiu facuta, direct sau indirect mama rea, neinformata, neinteresata de binele copilului si de siguranta lui de niste dame- mame care propovaduiesc precum cine stie ce entitate superioara mie neumaratele mode gen attachment parenting, purtat in wrap elastic, manduca ( sau cum era…wrapul elastic e mai sanatos decat manduca daca vrei bine copilului nu? 🙂 ), eco, bio, hranit cu seminte de tot felul, alaptat pana la 2-3 ani si nevaccinat pentru ca da, vaccinul ca orice pe pamantul asta, inclusiv aerul, dauneaza grav sanatatii! Ati ajuns la paroxism…si pe bune, e chiar treaba voastra daca ati ajuns acolo sau nu…dar deja ati trecut unele limite ale bunului simt (unele dintre voi, nu toate!). Atata vreme cat ma acuzati pe mine sau pe alta mama ca suntem inconstiente, proaste, neinformate sau tampite pentru ca nu „vibram” la studiul X sau studiul Y facut de cine stie ce institut obscur cu nume pompos…ati ajuns la paroxism si la extremism. Intotdeauna am spus ca echilibrul este cheia…echilibrul parintelui si al copilului.

Ce a generat articolul asta? Un comentariu de pe Facebook al unei extremiste (scuze, dar chiar nu o pot numi altfel) cu pretentie de mama care ii explica unei doamne care-si „purta” copilul in nu stiu ce naiba de dispozitiv modern (pentru ca avea motivele ei, nu pentru a face parada de moda!) ca este o mare inteligenta fata de toate „tampitele” din restul lumii pentru ca alege sa-l poate in dispozitivul respectiv si nu in alt dispoitiv (tot unul modern) care face nu stiu ce si nu stiu cum si mai ales in carut, acea nenorocire cumplita si traumatizanta. Helllo? Voi ati crescut in manduca, wrap si alt prostii? Sunteti cumva frustrate, handicapate, bolnave sau schiloade psihic  pentru ca parintii vostri v-au tinut intr-un carut ceausist tip landou sau sport… daca ati avut noroc? Banuiesc ca nu! Sunteti cumva bolnave psihic, aveti autism sau cine stie ce oroare pentru ca ati fost vaccinate contra poliomelitei sau pojarului? Sunteti subdezvoltate pentru ca nu v-au alaptat mamele atat cat si-ar fi dorit sau cat ar fi putut…sau deloc? Banuiesc ca nu…Poate ca sunteti mai sensibile, poate ca sunteti mai bolnave decat unii sau altii…dar deschideti ochii….traim intr-o lume in care batranii nostri au ajuns si la 90 de ani de viata (fara toate smecheriile pe care le propovaduiti voi), iar noi avem sansele sa nu ajungem la aceasta varsta si asta nu are legatura deloc nici cu purtatul nici cu alaptatul nici cu vaccinatul. Asta nu este din cauza wrap-ului, nici a carutului, nici a mancarii bio! \Este din cauza ca suntem niste fiinte superioare care, desi se dau mari ca sunt asa…nu au limita! La nimic! Mancam ca niste verze ce suntem…ori ne hranim ciudat invocand vegetarianism, raw vegan sau altceva, ori mancam ca niste capacauni, alegand mancare junk. Ne”purtam” copiii in tot felul de prostii cu nume pompoase acuzand clasicul carut si invocand nu stiu ce deformari corporale si potentiale probleme psihice datorate „lipsei apropierii corporale” si prima data cand ne pierdem cumpatul tipam la copil, il lasam pe mana bonelor si pe mana bunicilor…dar ne interesam de sanatatea lui psihica si fizica…suntem parinti informati si responsabili, nu? Il hranim cu graunte si numai lucruri bio, il tratam homeopat….si cand ajunge la gradinita….ghinion…mananca aceleasi rahaturi ca si ceilalti nu si ia aceleasi medicamente pentru ca minunile voastre homeopate nu fac fata nu, nu reusesc sa faca fata la bacterii si virusi? Ba mai mult….il hranim, il diversificam cum spune OMS si ne batem cu pumnii in piept ce bio-eco suntem noi….si ii punem o punga mare de pufuleti in brate sa rontaie (sau un cremvurst sanatos la micul dejun) in timp ce ne conversam cu alte mame pe tema asta…ce conteaza rinichii lui afectati de la sarea din pufuleti….il hranim eco-bio si se vindeca! Suntem parinti „atasati” si strigam in gura mare asta…ne laudam cu apropierea noastra de copil, de dormitul impreuna cu el….si ajungem sa divortam, sa traim relatii conjugale pe apucate (ba unii se lauda ca au prins un moment de intimitate in bucatarie sau mai rau, in pat, cu copilul dormind langa ei) si ajungem la consiliere familiala….daca nu ajungem direct la divort. Alaptam de ne sar ochii din cap pentru binele copilului, suferim depresii majore pentru ca nu am putut alapta si suntem paria societatii moderne pentru ca am ales sau am fost nevoite sa dam copilului lapte praf….in timp ce mamele moderne si „extrem de informate” isi expun cu mandrie pe internet si pe fb pozele alaptand de parca ce fac ele ar fi o minune nemaivazuta, iar celelalte care aleg altfel sau sunt realmente nevoite sa faca altfel sunt niste cretine! Ne indemnam copilul sa planga in bratele noastre ca sa se descarce pe motiv ca nu stiu cercetare si nu stiu ce savant a spus ca e bine sa incurajezi copilul sa planga (dar numai si numai sprijinindu-se de tine ca atlfel nu e bine).. Nu ne vaccinam copiii punandu-i pe ei, pe noi si pe ceilalti in pericol pentru ca vaccinul face rau…ignorand, la naiba, faptul ca poliomelita a distrus milioane de oameni lasandu-i schilozi pe viata, ca pojarul a ucis in masa, ca alte boli pentru care se fac vaccinuri azi au distrus mii si mii de oameni (in paranteza fie spus….nu mai luati fratilor nici paracetamol…i-ati citit efectele adverse????). In egoismul nostru (adica al vostru)….nu ne gandim decat ca x sau y vaccin poate face rau copilului nostru…..dar ca boala il poate nenoroci pe viata va ganditi? Nop…pentru ca studiul x va spune invers si pentru ca e „modern” si de „bon ton” sa faci ca restul….doar ca sa fii acceptat de o comunitate de mame bloggerite populare sau de o comunitate de mame din parc care „propovaduiesc” acerb aceste concepte?

Sunt mama si ma mandresc cu asta! Am incercat, in timp, sa fiu ponderata si sa tolerez toate parerile, am incercat sa cred cu tarie in faptul ca suntem diferiti si ca fiecare are dreptul la o parere, am citit tone, chiar si lucrurile in care nu cred …ca sa fiu sigura ca instinctul meu e bun. Copilul meu a ajuns la varsta de 6 ani, iar eu ajung la exasperare citind injurii si tot felul de tampenii. Credeti-ma, fiica mea NU a fost „purtata” , a dormit in patul ei de bebelus de la inceput (uneori cu mine in camera daca a avut nevoie, de cele mai multe ori fara mine in camera). Am diversificat-o devreme si am alaptat-o cat am putut din pricina unor probleme de sanatate. In niciun caz nu as fi alaptat-o mai mult de un an. Pentru ca asa cred eu ca este bine si pentru ca mai mult de atat mie una mi s-ar parea ciudat. NU acuz pe nimeni pentru ca face altfel, dar m-am saturat sa fiu eu acuzata! Am diversificat-o devreme, in ciuda OMS, batraneste, combinat cu modernism, la indicatiile unuia din cei mai renumiti medici din Romania…nu unul modern….ci ala care i-a invatat pediatrie pe AIA de va invata pe voi modernisme acum…un medic care a salvat mii de vieti de bebelusi. Un medic care pana in ultimele lui zile de viata (adica acum un an) a stat pe sectie la bebelusi la Grigore Alexandrescu si caruia, unii dintre voi poate ati avut oportunitatea sa-i multumiti pentru copilul vostru, pentru viata copilului vostru, pentru sanatatea copilului vostru, fara sa va pese daca este pro alaptare sau nu, fara sa va pese daca este pentru diversificare timpurie, la 6 luni sau adecvata nivelului de dezvoltare fizic al copilului. In memoria lui, a omului care se ducea in baston, doborat de o boala sinistra, incurabila, care se ducea la congrese in intreaga lume pentru a fi la zi pentru a putea discerne ca un MEDIC, nu ca un papagal,  intre bine si rau, intre medicina moderna si DOAR moda….scriu azi aceste randuri. Nu imi indemn copilul sa planga…il invat sa rada si sa fie fericit mereu. Nu imi indemn copilul sa doarma cu mine, dar o face ori de cate ori simte nevoia…si isi iubeste patul lui, camera lui, univesul lui. Nu mananca nici bio nici eco (decat la scoala lui unde se iau legume bio). Nu-i dau cremvursti si nici mezeluri….si mananca fructe si legume cu placere si cu drag…tot timpul! De fapt mananca orice i se da si, cand deschide frigiderul alege branza si iaurtul in locul suncii. L-am vaccinat si nu s-a intamplat nimic. Este mereu bolnava din cauza colectivitatii….ca orice copil de varsta ei! Face faringite, viroze, febra…so what???? Nu este frustrata psihic si nici nu are probleme de atasament pentru ca am plimbat-o in carut si nu in smecheriile alea moderne. Se lipeste de mine ca timbru de scrisoare, ne iubim, ne imbratisam, este vesela, sociabila si nu are nici cea mai mica problema de atasament sau de socializare. Este centrul univesului meu si eu centrul universului ei chiar daca nu a fost alaptata decat 2 luni si jumatate si scuze…analizele ei sunt pefecte…chiar nu are carente de nimic copilul pentru ca a fost alaptat mixt si apoi integral cu lapte praf.  Catinca are 6 ani si a mancat primul hamburgher la varsta de 5 ani. Cremvursti nu mananca pentru ca nu-i plac..nu a fost obisnuita. Coca Cola nu bea decat daca este fortata de boala (da, stupizii de noi acuzam totul din jur si medicii din occident dau Coca-cola in spital copiilor bolnavi cu diaree!- mai mult, medicii romani stiu acest lucru, dar le este frica sa recomande pentru ca ar putea fi reclamati de un parinte „modern”). Catinca are inaltimea unui copil de 8 ani si greutatea unuia de 7, mananca cum putini copii am vazut ca pot manca, nu stramba din nas la nimic din ceea ce i se da. Nu are afectiuni de niciun fel…are sensibilitati de sanatate ca orice copil de varsta ei pus in colectivitate, este inteligenta si a ajuns la aceasta varsta sa discearna : daca ii pui o portie de cartofi prajiti mananca cat are nevoie, niciodata tot- pentru ca STIE ca nu sunt sanatosi, dar stie ca, din cand in cand, este permis sa iti faci o placere. Ciocolata sta la noi in casa pe raftul de jos, unde ea ajunge! Pentru ca stiu si ea stie ca avem o intelegere privind  normalitatea in alimentatie. Nu interzicem, dar unele lucruri se mananca cumpatat, rar sau foarte rar. I s-a explicat de ce, cum si ce se intampla in cazul in care exageram. Copilul meu este un OM….un om caruia i s-a explicat, cu care s-a vorbit….nu „o chestie mica” care face ce zice mama si tata pentru ca „asa e bine si modern”! Daca taica-su mananca cremvursti sau eu mananc mezeluri si ea cere…i se da o bucatica, nu o felie intreaga…dar stie ca nu este sanatos si isi face pofta, apoi nu mai cere. In supermarket mi se cere Kinder, dat intotdeauna mi se cer mere, banane, broccoli. Niciodata mezeluri. Traim de 4 ani intr-un mediu alimentar total diferit de cel din Romania. Legume si feluri de mancare complet diferit preparate de felul in care se prepara acasa….copilul meu nu a venit niciodata flamand acasa, ba chiar a fost laudata ca fiind singurul copil din clasa care mananca si cere si supliment (cu toate astea am fost acuzata de multe ori, chiar de propria familie ca copilul este prea slab…nu pentru ca nu mananca ci pentru ca mananca cat trebuie si nu mananca genul de alimente care sa o faca pernuta pufoasa). Singura data cand a vomitat de la mancare la scoala a fost atunci cand educatoarea a pus-o sa guste din orezul cu lapte…si stunci a fost vina mea pentru ca omisesem sa-i spun acesteia ca este SINGURUL lucru pe care copilul meu nu-l suporta si il vomita instantaneu.

Asa ca mame „stie tot”…da, sunt o tampita inconstienta si neinformata (tare as vrea sa fi fost macar jumatate dintre voi ca mine!!!) care NU si-a „purtat” copilul altfel decat in carut pana la varsta de 11 luni cand acest nu a mai vrut in carut ci pe jos, alergand cu copiii si care, intotdeauna, a vrut sa fie independent sa exploreze si sa invete sa mearga nu sa stea lipit de ma-sa. Da, sunt o tampita inconstienta…n-am alaptat-o decat pana la 2 luni si jumatate pentru ca (nu va repeziti sa-mi explicati ca nu am incercat!!!) nu am putut si i-am dat lapte praf din ziua 1 pentru ca de dragul modernismului nu-mi lasam copilul sa moara de foame pentru ca eu nu aveam lapte suficient, indiferent cat m-am chinuit sa am. Nu, nu-mi place sa va vad cu sanii pe afara in poze si nici pe aleile parcului. Nu mi se pare indecent si nici scarbos…sunt si eu mama si anatimic mi se pare absolut normal! Mi se pare insa o fronda nejustificata si jignitoare la adresa celorlalte care nu pot sau chiar aleg sa NU vrea sa faca acest lucru! Vreti respect, dar nu-l oferiti! Vreti echilibru (sau cel putin asa sustineti), dar aratati cu degetul pe oricine care NU face sau nu zice ca voi! Mi-am vaccinat copilul cu vaccin ROR si celelalte vaccinuri. Mi-a facut febra mare de fiecare data, reactii locale urate, nu am dormit nopti, m-am framantat si am citit si eu….si am decis. Aveti bunul simt sa nu ma faceti tampita pentru ca am ales pentru copilul meu…mi-am asumat aceasta alegere! Vedeti-va de drumul vostru si de alegerile voastre fara sa incercati sa obligati si sa indoctrinati pe restul mamelor, doar pentru ca VOI ati ales altfel sau credeti altfel. Incercati sa discerneti si sa intelegeti ca a arunca cu noroi in orice lucru in care voi nu credeti nu are ca rezultat, in timp, decat reactii ca cea pe care o am eu azi. Extremismul si lipsa de respect pentru ceea ce fac sau cred altii…duce la astfel de reactii si va veni vremea in care ceilalti vor fi din nou o majoritate, iar voi veti fi aratate cu degetul ca fiind proaste, neinformate, credule,  tampite si  ciudate…asa cum ne numiti voi pe noi azi. Nu vreau oameni buni ca fi-mea sa se hraneasca cu seminte de foaie verde fas, nici sa manance paiine din faina bio si terci de nu stiu ce seminte….nu vreau sa stea lipita de mine cu fata in wrap sau manduca…eu chinuindu-ma sa pun chestia aia pe mine. Vreau sa vada lumea in jurul ei…sa vada cerul, sa mearga pe jos. Nu vreau sa ajunga la un an sa manance pasat asa cum am vazut zeci de copii hraniti exclusiv la san carora parintii nu le-au pus o lingura in mana pana atunci. Nu vreau sa se diversifice mancand cu mana si manjindu-se pe fata si aruncand cu mancarea pentru ca asa e modern (se numeste auto-diversificare nu?). Vreau sa foloseasca lingurita de silicon, sa invete sa mestece rontaind morcovi si nu pufuleti. Vreau sa manance la micul dejun o branza buna, un iaurt si un pahar de lapte, sa prefere la gustare un fruct si nu o prajitura. Vreau sa ajunga la 6 ani sa isi bea cu sfintenie paharul de peste 300 ml de lapte cald dimineata si seara. Vreau sa ne imbratisam, sa citim povesti, sa glumim si sa ne afundam intr-o lume cu zane frumoase, fiecare in patul si in camera lui, fericiti de alegerea facuta. Vreau sa ia medicamente performante si nu cine stie ce extracte de musetele sau chestii homeopate recomandate de doctori fara diploma. Cred cu tarie in evolutie si nu in involutie, in intoarcerea la origini tribale. Treaba voastra daca credeti in altceva decat pe mine, dar nu indrazniti sa ma aratati cu degetul sa sa ma faceti paria societatii pentru ca mananc paiine din magazin si nu facuta din smacolina si ca iau medicamente de sinteza si nu extracte de coada nu stiu cui. Daca ar fi sa fac al doilea copil…as face la fel! Fiica mea este perfect normala, este fericita, este un copil peste medie atat fizic, intelectual si psihic nu are niciun fel de probleme. Ne iubim, ne jucam, cream, glumim. Lasati-ma in pace cu prostiile voastre si nu imi mai agresati zi de zi privirea si psihicul cu acuzele si judecatile voastre de valoare. Vedeti-va de drum fara sa judecati. NU am nimic cu voi si pana azi nu am indraznit nici macar sa sugerez unei prietene sau cunoscute care a facut altfel decat mine sa faca ca mine…din respect pentru alegerea ei….dar deja e prea mult! La 6 ani dupa ce am nascut citesc si privesc la ce sunt supuse mame ca mine care nu „se incadreaza in valul modern”. Unele nu au puterea mea de a spune nu, unele nu au nici rabdarea si nici stiinta de a cauta, unele sunt speriate si gata sa incerce orice pentru ca sunt la primul copil….iar voi profitati sa la umpleti mintea de tot felul de lucruri. Asta nu ar fi nimic…fiecare e liber sa ia ce vrea de la restul…mai rau este cand aceste chestii se transforma in razboi, in doctrina, in extreme, in judecati la adresa altora! La naiba….lasati-ne si pe noi sa traim cum vrem si nu ne mai intoxicati si judecati! Vedeti-va de parenting-ul vostru fara sa agresati vizual, verbal….e prea mult deja!