Archive for Aprilie, 2009

Nu soacrele pupa bebelusii pe maiini! Toata lumea o face!

Acest subiect il dedic cu drag fetelor de la bobocei de septembrie-octombrie 2008 de pe Desprecopii… 😀  Va pupicesc.

Dupa o indelunga asteptare la „hotelul de lux” (asa cum mi-a numit ginecologul meu burtica) Bocanila, iepurasul meu frumos a hotarat ca este momentul sa vina pe lume! Principala mea grija era si este si acum „contactul” cu virusii…de orice natura… Stiu maica, stiu…nu pot s-o tin sub un glob de sticla!!!

Aducem printesa acasa si se strange familionul in par…sa primeasca regina acasa asa cum se cuvine :D!  Pe limba tuturor statea cate un sfat, dar pentru ca „mama copchilului” era inca sensibila dupa nastere isi muscau limba…bine, mai putin tata care a reusit sa ma isterizeze pret de cateva momente explicandu-mi „profesionist”  de vreo 6 ori ca pasarica se sterge cu servetel de sus in jos nu de jos in sus (corect, de altfel, dar atat de enrvant intr-un moment de stres major cand m-am trezit cu bebelu’ acasa si nu stiam nici macar o singura „instructiune de utulizare”…si nici buton de pornire oprire nu avea! :D)

Intructiune de folosire impusa de Bocanila senior si mama Bocanila: nu se pupa copilu pe maiini, pe fata si, mai tarziu, pe zonele pe care obisnuia sa le bage in gurita (gen picioruse). Prima luna a fost cum a fost…ca familia a invatat repede regula, chiar daca uneori mai uitau si mai scapau cate un pupic de drag…dar de regula pupau una bucata bebel pe capsor….

Ce ta faci frate insa cu binevoitorii???

Mergi mata, cu gandurile tale si cu bebelul din dotare pus in carut si vine o tanti in varsta….”vai mamaie…ce draguta este..cat are?, e cuminte?, papa bine?”…si hop…pana sa apuci sa faci ceva se repede si pupa o manuta!  X-(

Scoti servetelul umed si incepi sa freci copilu…..

Te duci pe la rude…sau iti vin rubedeniile in casa si „vai ce draguta este, vai ce scumpica…” si hop…pupam manuta !

Pana intr-o zi cand mi s-a pus  pata aia neagra…asta apropo de soacre…soacra mea a fost cea care m-a ajutat si m-a sustinut la faza! Ma duc cu fi-mea la soacra mea la birou in vizita…sa „ridicam” cadoul de la Mos Craciun…acelasi textulet…vai ce draguta, vai ce desteapta..si hop pupic pe mana….soacra mea..din varful buzelor „nu o mai pupati pe mana!”…mai face doi pasi si iar…aceeasi poveste …soacra mea, deja iritata, „nu o mai pupati pe maini!”…inca trei pasi si ajungem langa o doamna, mama de copil mic…care ce face? Hop pupam una bucata manuta! Frateeeeee…am vazut negru…spun cu voce tare in speranta ca aude in sfastir toata lumea: „va rog, nu o mai pupati pe maiini ca si le baga in gura si nu este deloc igienic pentru ea!”.

Raspunsul mamicii cu pricina: ei…lasa ca nu-i bai…al meu mananca nisip in parc!!!! [bang] …mare noroc a avut persoana respectiva…ca mi-e draga rau din alte considerente si am respirat adanc si am spus pe un ton calm…”pai da, dar eu nu sunt de acord cu chestia asta si gata!”

De atunci mi-am impus un cod de reguli…si ma doare in cot daca cineva ma considera nebuna sau exagerata….cand intram in contact cu cineva nou…care nu stie regulamentul si are o tentativa de apropiere fizica…eu incep prin spune…”Catincai nu-i place sa fie pupata pe maini sau pe fata…daca doriti pupicuri…serviti un capsor!” …am reusit sa evit astfel momente de pupiceala….oricum, acum pe bune, Catincai nu-i place ideea de pupicuri si luat in brate..nu pupa pe nimeni in afara de Coco (magarul cu nume de papagal de care nu se desparte)..nu ma pupa nici pe mine, nici pe taica-su…nu este genul acela lipicios…si uneori chiar ma bucur ca nu este…afectiunea stie sa si-o arate in alte moduri…nu trebuie sa pupe!

Anunțuri

Comments (3) »

Prietenei mele i s-a pus „pata” :D

Ei da…prietenei mele i s-a pus pata aia neagra, in parc,  in seara asta,  si-a luat copilul si a plecat…pai de ce? Pai pentru ca am ajuns sa nu ne mai pese de copiii nostri ce sa mai vorbim de ai altora….

Cat copilul e foarte mic..stai langa el si-l pazesti…si dai marunt din buze la adresa parintilor care au copii mai mari si care au uitat cum e sa ai copil mic – stau calmi pe banca si fumeaza…privind de la distanta ce „frumos” se joaca pustii lor aruncandu-si pietre in cap unii altora, ciomagind copii mai mici cu betele rupte de prin vreun pom, trosnind  in cap vreun bebe care se nimereste in calea lor…veti spune..exagerezi…ba bine ca nu!

Mie una mi s-a parut foarte interesant subiectul asta deschis de o mamica…si foarte educativ http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=136682

pentru ca din pacate il traiesc in fiecare zi in parc….

Nu am nimic cu copiii, e normal, vin la locul de joaca sa se joace, dar cu parintii lor…asta este alta istorie…frate, pazesteti-l…stai cu ochii pe el, mai ales daca-l stii nazbatios. Un copil mai mare stie sa se fereasca (aproximativ)..pe cand un bebe habar nu are…cat ai fi tu de parinte de bebe…sunt lucruri care tin de „fractiunea de secunda” si te trezesti cu copilul cu fata in nisip! Nu zice nimeni ca trebuie sa stai mereu cu gura pe el..”nu face aia” , „nu face ailalta”, dar sunt reguli elementare pe care un copil mai mare, care intelege ce i se spune ar trebui sa le stie..gen: „daca vezi un bebe, fereste-l tu ca el nu stie sa se fereasca..nu intra ca bolidul in el!”, „daca esti sus pe tobogan si vezi ca un parinte tocmai se chinuie sa-si ia bebelusul de acolo (bebelus care evident se da greu dus din locul respectiv) asteapta cateva secunde…nu te da pe tobogan sa-i arzi una fix in freza!”, „nu arunca cu pietre in prejama bebelusilor (de fapt nu arunca cu pietre deloc)”, „nu te juca cu ciomage si bete” etc, etc….

Revenind la prietena mea…i s-a pus pata si a plecat cu copilul de acolo….pentru ca intr-o „hoarda” de copii mai marisori nesupravegheati (cum a numit-o ea la nervi)…nu a reusit sa-si fereasca copilul si nici macar sa-l dea pe tobogan…copilul mic, trebuia luat in brate de mama si suit pe un tobogan…dar in momentul in care se „pravalesc” peste tine unul dupa altul copii mai mari care intamplator arunca si pietre pe tobogane (ca e la moda!)…si tu stai si astepti de 15 -20 minute sa-l sui acolo…pleci! 

In tot acest timp eu stateam cu fi-mea care se juca impasibila in pietris (ca nu-i nisip, e pietris) si priveam cu uimire cum un baietel a venit, i-a luat tricicleta copilului cu care se juca fi-mea (cu tot cu geanta mamei lui agatata de ea+geanta copilului) si a plecat (initial, mamica cu care eram l-a lasat ca a zis ca doar se suie pe ea, dar el a decolat cu viteza) – mamica lui, dupa cum s-a descoperit ulterior cand mamica „praduita” il cauta deja nevoasa din priviri pe „atacator” :D, statea calma pe banca…mult mai departe de locul faptei, cu un alt grup de mamici si discuta despre cutremur..nepasandu-i absolut deloc unde se afla copilul ei (locul de joaca cu pricina este mare…chiar mare!). Si-a luat luat copilul in brate si s-a dus fuga sa-si recupereze lucrurile…i-a spus mamicii politicos ca aceea este tricileta ei si geanta ei (subliniind putin cuvantul geanta). Raspunsul: „Ahaa…am vazut ca a venit cu ea, dar am crezut ca i-a dat-o cineva!” …”cu geanta pe ea, doamna” i-a raspuns mamica razand fortat…”ei…asta este!”

Da, asta este! Sa nu-ti vina sa-i iei la pumni??? Nu cred ca mamica respectiva astepta scuze  (cel putin asta spune ea)…ca de, este copil, nici sa-l ia la bataie „ca s-ar fi simitit ea vinovata ca ia bietul copil bataie din cauza ei” (aici am citat-o…dar macar acolo, putin interes legat de ceea ce se intampla in jur…si mai ales de ceea ce se intampla cu propriul copil (daca copilul ala o zbughea afara din parc direct in strada…ca nu era departe de strada?)

Acum un episod propriu…acu’  doua saptamani era sa ma „iau de gat” cu o bona! Pe bune! Se intampla in celebrul parculet  de la Dorobanti despre care v-am  mai povestit . Stateam in picioare langa fi-mea care se juca cu o galeata si o lopatica in nisip….tricicleta noastra..le 10 metri de mine, lipita lateral de o banca. Apare o bona cu doi copii..o fetita cam de varsta fetei mele (poate putin mai mare)…si inca un copil de vreo 4-5 ani (nu stiu nici in ziua de azi ce era  fetita sau baietel- ca erau saracii asa imbroboditi ca ziceai ca vine frigul de la Polul Nord – fi-mea era in hanorac si fara caciula ca erau 21 de grade afara!). Bona imi da tricicleta la o parte (desi nu era in calea ei si nu o impiedica sa se aseze pe banca, se pune comod pe bancuta si isi aprinde o tigara.  Copilul mai mare vine si se arunca in nisip, la trei metri de fi-mea cu o galeata, o lopata si un ciomag  de vreun metru in mana…maimuta mea…contrar obiceiului (ca de regula ea asteapta sa vina copiii la ea nu se duce ea la ei…) se ridica si isi ia jucariile si o ia vesela spre copil…in secunda doi am auzit un marait (pe cuvant, parca era catel!) si am vazut cum o porneste ciomagul spre ea…asa ca am avut prezenta de spirit si m-am bagat intre ei. Ciomagul m-a altoit pe mine…si inca destul de bine…ca am si acum vanataie..nu ca ar fi avut copilul mare putere, dar batul era destul de gros si a fost bine plasat (cam la nivelul ochilor copilului meu si la nivelul genunchiului meu!). Incerc sa-i spun copilului ca fetita nu vrea decat sa se joace cu el si mai primesc un ciomag peste picioare:D. Mi se pune pata…si uitandu-ma in jur (ca si cum nu stiam cu cine este venit copilul!) intreb copilul, retoric, evident..cu cine este el in parc (intre noi fie vorba….urasc sa fac eu educatie sau sa admonestez copii altora…normal este sa o faca parintii sau bona lui, nu un strain!)….Aud o voce plictisita de pe banca…’lasati doamna, are probleme cu capul..stiti sunt frati…sunt cam handicapati amandoi”. Mi-a sarit tafna si o intreb „dumneavoastra sunteti mama?” „Nu, eu sunt bona raspunde zambind gales…si tragand din tigara”..”pai bine doamna…daca stiti ca sunt violenti, ca au probleme sau ce o fi…de ce nu stati langa ei…dumneavoastra ati vazut ce era sa se intample??”…”Pai si ce sa le fac doamna, n-auziti ca sunt dusi cu capul???” ..ma rog..a urmat un schimb de replici foarte dragute…dupa care i-am spus ca daca vreodata o sa vad parintii copiilor o sa am grija sa afle cum are grija „o asa-zisa bona” de ei…si mi-am luat copilul si am plecat de acolo….

De ce atata nesimtire…de ce atata indiferenta…de ce naiba ma mai mir atata?????

Comments (7) »

Tortelini pentru bebe- peste un an

tortelini de casaEste una din retele favorite ale fiicei mele pentru ca-si poate baga mainile in macare 😀 si nu trebuie sa foloseasca lingurita sau furculita. Eu una am facut-o si pentru noi, adultii (evident cu o compozitie imbogatita).

Pentru coca se foloseste reteta de la taieteii de casa (cea pe care am postat-o) atata doar ca dupa framantare coca se baga putin la frigider…vreo 5 minute.

Se pune faina pe un fund de lemn si se rup bucati de coca  care se intind foaie. Se taie din aceasta foaie patrate cam de 5-8 cm.

Compozitia din interior poate fi spanac, amestec de legume (taiate marunt sau trecute prin masina) inabusite circa 5 minute intr-o jumtate de lingurita de ulei si apa, carnita tocata de pui simpla sau in amestec cu legume…

In fiecare patrat se pune cate o lingurita de compozitie si se indoaie pe din doua…presand bine marginile patratului astfel incat sa nu iasa compozitia pe afara.

Se pun la fiert aproximativ 10 minute…pana cand se umfla si ies la suprafata apei dupa care se pun intr-un vas yena , uns cu unt,la cuptor. Puteti adauga peste ei, inainte de a-i baga la cuptor,  smantana, iaurt, cascaval ras, nistel sos de rosii…ce va surade voua. Se lasa la cuptor aproximativ 15 minute si se dau la pitic sa pape….

E ceva de munca..dar sincer, merita..la mine cel putin a meritat..ca fi-mea tot striga „mai beau” (adica mai vreau!)

Leave a comment »

Taietei de casa

858_2Eu am facut doar de vreo doua ori…recunosc..de lene desi stiu ca sunt mai sanatosi pentru copilul meu decat pastele de pe piata…ii puteti folosi la supe, dar si in loc de paste in mancarica sau in deserturi

2 oua, 200g de faina, optional un praf de sare

Se pune faina intr-un castron de plastic (e material cald si se framanta mai usor)..faceti o gropita in faina si spargeti cele doua oua. Amestecati cu furculita pana cand se incorporeaza oul bine. Apoi framantati cu mana…coca rezultata trebuie sa fie usor umeda, dar sa nu va ramana pe degete -sa nu fie lipicioasa (daca este asa mai adaugati faina). O lasati acoperita cu un servet, la temperatura camerei 15 minute dupa care o intindeti foaie si taiati din ea taietei subtiri. Dupa aceea ii puetti pune la fiert in apa sau in supa.

Important – coca poate fi pastrata la congelator (daca nu utlizati toata cantitatea odata)

Daca vreti sa variati puteti pune in compozitie cate o lingura de pasta de rosii (sau rosii proaspete blenduite) pentru fiecare ou folosit sau spanac tocat foarte, foarte marunt (evident oparit inainte!).

Leave a comment »

VEGETA DE CASA

vegetables-kalynskitchenDupa cum v-am promis..iata reteta de vegeta …cea pe care o face mama mea…dar voi puteti adauga in plus orice legume doriti. Aceasta vegeta este foarte bine sa o aveti in congelator iarna, cand se gasesc foarte putine legume proaspete.

1kg de morcovi, patrunjel cat mai mult, 1 kg de ardei capia sau ardei rosu sau ardei verde…(cum spuneam puteti adauga radacina de patrunjel, telina etc..in parti egale). Toate legumele se trec proaspete prin masina de tocat carne, se portioneaza in pungute (cat sa folosesti pentru o mancare si o ciorbita) si se pun la congelator…in felul asta aveti „vegeta” proaspata, fara e-uri,  nesarata..chiar si iarna.

Eu adaug cate o lingura la mancarurile Catincai, dar si la supe sau ciorbe…capata o culoare frumoasa, miros bine si sunt si pline de vitamine!

Pofta buna!

Leave a comment »

Din ciclul un neuron bolnav, unul ametit si restul lipsa la apel!

Am o „boala” pe astia de la Primarie si pe astia care se ocupa de administrarea parcurilor…i-as concedia frate, in masa, dar inainte i-as pune sa faca nitica munca fizica in folosul comunitatii (din aia grea..exact aia de care nu le pasa lor!).

Episodul 1

Acum doua- trei saptamani m-am convins definitiv ca acolo lucreaza personaje care au dat de multa vreme la ziar, la rubrica „pierdut”, toti neuronii…iar aia care le-au mai ramas sunt vai de mama lor, ametiti si bolnavi….

La Dorobanti, cartierul lui peste prajit si al fitelor bucurestene, unde gasesti pe metrul patrat vuittoane si masini de lux mai multe decat in magazinele care le comercializeaza…exista un parc…un parculet, un rondulet…sau cum naiba i-o spune, exact in spatele  pietii Dorobanti…uite ca nu-mi amintesc exact cum il cheama, dar editez maiine si va spun! Ehh, in acest parculet ma mai duceam cu fetita mea…pentru ca e la coltul strazii de locuinta mamei mele si pentru ca in parcul Floreasca sunt mai mult leagane pentru copii mari. Toate bune si frumoase daca „neuronii lipsa la apel” ai Primariei nu ar fi lasat in cele 4 colturi ale locului de joaca, special amenjat pentru bebelusi si copii foarte mici, cate un grup de patru tarusi din metal care ieseau din nisip aproximativ 20 de centimetri…si au stat asa…au tot stat asa…pana intr-o zi cand o „mama nebuna” care vine mereu cu copilul in parc a reusit sa-i prinda la telefon (nu stiu prin ce minune!!!) si sa-i faca cu ou si otet….Ce s-a intamplat atunci? Veti raspunde in cor…NIMIC!

Episodul 2

GRESIT! S-a intamplat ca doua zi dupa ce imi spusese „mama nebuna” ca a facut reclamatie…apar si eu relaxata in parc sa-mi las copilul sa se tarasca prin chestia aia de-i spune nisip  (care oricum, in orice parc ,este plina de scuipatul sictirit al adolescentilor rebeli care fumeaza, beau si se drogheaza seara dupa ce se da „stingerea” la copii prezenti cu parinti la „locul faptei”…asta ca sa nu mai vorbim de rahatii si pisatii de caini!) si sa-l las sa se dea in leagane si pe tobogan…cand ce-mi vad ochii???

Oameni buni, niste oameni carora le plecasera chiar toti neuronii la plimbare au venit acolo peste noapte si au montat, intr-un spatiu de joaca amenajat pentru bebelusi si copii foarte mici APARATE DE FITNESS! Pe langa absurdul situatiei in sine, cred ca deja va imaginati ca toti bebelusii erau calare sa ridice, sa se balanseze, sa-si scoata ochii si sa le vina in cap cate un aparat de tractiuni…Pe cuvantul meu de onoare daca nu mi-a venit sa ma duc sa aduc o drujba electrica (nu ca as avea!) si sa fac totul bucati…in momentul in care am constatat ca in mai putin de o ora de stat acolo au fost vreo 4 accidente cu aceste aparate, accidente in care au fost implicati evident, bebelusi care si-au spat capul, buza, au cazut peste ei aparatele…..

Episodul 3

In urmatoarele doua zile s-a dus vestea ca sunt aparate de fitness la pitici in parc si s-a umplut parcul de vasnicii descendenti ai Smecherilor de Dorobanti, pusti de 13-14-15 ani, chiulind de la Jean Monnet…care printre doua fumuri de tigare si trei injuraturi de mama se balansau periculos de aproape de capetele bebelusilor de langa ei cu aparatele de fitness…..

Episodul 4

In mijlocul parcului troneaza o mare pancarta pe care scrie ca parcul este amenajat de Primaria Sectorului 1 (pe sistemul, prostul nu-i prost destul pana nu-i si fudul!) si se da un numar cu 0800 pentru sugestii si reclamatii…ei bine, de 3 saptamani tot sun si tot sun la numarul cu pricina si se intampla doua fenomene previzibile: ori nu raspunde nimeni, ori doamnele sunt plictisite si atunci ridica telefonul din furca si-l inchid imediat!

Concluzii nu mai trag…ca este inutil….asta este mintea si nivelul de inteligenta al celor care lucreaza la Primarie!

Leave a comment »

Crochete de legume coapte

Crochetele cu legume coapte au avut la noi mare succes. Reteta intiala pe care am gasit-o pe un site de alimentatie pentru bebei era in doua variante…in pesmet sau in faina. Noi am facut ambele variante si Catinca s-a declarat mai incantata de cele in pesmet

Se fierb aproximativ 5 minute urmatoarele…un cartof sau un cartof dulce, un morcov, jumatate de ardei verde sau rosu, jumatate de dovlecel, si orice alte legume vin in minte. Dupa 5 minute se trec toate legumele prin masina de tocat carne. Se amesteca cu  ou batut sau cu un galbenus de ou  (Daniela, avand in vedere intolerantele si restrictiile voastre…poti incerca fara ou, dar in acest caz va trebui sa pui putina faina in toata compozitia pentru altfel nu se leaga deloc) si se formeaza cu mana crochete sau chiftelute…care se dau una cate una prin pesmet sau faina. Se pun intr-o tava unsa cu putin unt sau ulei si se baga la cuptor aproximativ 15 minute , avand grija ca din cand in cand sa le intoarceti in tava…

Comments (2) »