Bruxelles, prima seara si prima zi!

Mda, am ajuns aseara. Zbor ok, cu doua exceptii:

– o „ciocnire” mai puternica cu o steweardesa care mancase acasa o mare cantitate de „scarba si infatuare” (asta apropo despre limbajul celor care sunt angajati sa presteze „servicii” despre care vorbea si Bogdana zilele trecute)

–  finalul zborului, inainte de aterizare, care a fost unul zgaltait la propriu.

Am plecat de la Bucuresti pe soare si vreme buna si am ajuns la Bruxelles, cum altfel decat pe o ploaie tipic belgiana. Ne-am suit cuminti in avion, am asezat copilul pe locul lui (primul rand dupa clasa bussines- osa vedeti de ce specific acest lucru) si am constatat ca nu am unde sa-mi pun bagajele de mana deoarece toate compartimentele erau pline. Cum aveam loc de o singura geanta deasupra noastra, am ales sa inghesui geanta cu mancarea Catincai. Ramanea poseta mea in care era pus si aparatul Nikon+banii+ alte chestii importante, trollerul micut al fetei in care erau jucariile (pe care le mai cere uneori) si hainele noastre. Am asteptat sa se suie lumea ca sa nu blochez culoarul si am solicitat ajutorul doamnei in cauza. Cucoana, o stewardesa din „trupa veche” (dupa etate, dupa fite si dupa stratul gros de farduri) imi arunca peste umar, cu o scarba vadita: „Vedeti mai  la coada avionului”. Ii explic civilizat ca nu imi pot duce lucrurile in coada avionului deoarece sunt cu un copil mic care va avea nevoie pe drum de diverse lucruri. Se uita la mine cu aceeasi scarba vadita si imi spune pe un ton ridicat: „Asa si? Ce vreti sa fac eu…sa le scot pe ale celorlalti ca sa le puneti dumneavoastra?” Incerc sa-mi pastrez calmul si ii spun pe un ton jos ca nu este cazul sa ridice tonul la mine si ca nu consider normal sa-mi duc poseta, in care poate am lucruri de valoare si bani, la coada avionului doar pentru ca ei ii este prea dificil sa gaseasca o solutie de bun simt…ca de exemplu sa le puna in urmatorul compartiment, de la clasa bussiness (clasa care nu avea decat doi calatori…si deci extrem de multe compartimente goale si foarte apropiate de mine). In acel moment cucoana incepe sa urle la mine de se uita tot avionul la noi ca ea nu are ce sa faca si ca nu este ea obligata sa se ocupe de bagajele mele….imi sare tandara, o intrerup, explicandu-i ca este lipsita total de bun simt si ca daca are probleme nervoase sa nu si le verse pe mine. Imi iau tot calabalacul in brate hotarata sa zbor cu ele asa si decisa sa fac mare circ daca vine cineva sa-mi zica ca nu am voie. Ca din minune apare un baiat tanar, de 20 si ceva, stewart si el care imi zice politicos sa tin poseta la picioarele mele si sa ii dau restul, iar daca am nevoie de ele sa-l chem ca le aduce el de unde le pune, adica de la coada avionului.  Ulterior, pe tot parcursul zborului, el a venit de vreo 50 de ori, sa vorbeasca cu fi-mea, sa glumeasca cu ea, sa-mi aduca, sa-mi dreaga si, sa-si ceara scuze pentru colega lui ca „are o zi proasta”….Lipsita de orice lipsa de bun  simt, cucoana, s-a preumblat pe langa mine de nenumarate ori, evitand sa isi intersecteze privirea cu a mea…am constatat ca si-a scos ecusonul pe care-l avea agatat la gat si ca de cate ori trecea pe langa mine isi tragea reverul peste ecusonul metalic (cu numele) pe care-l avea in piept. Toate acestea s-au intamplat pe un zbor Tarom si da, eu sunt extrem de multumita de serviciile Tarom-ului, in general (spun in general pentru ca ma omoara plecatul din Romania, intotdeauna, de la ultimul terminal al Otopeniului, situat la naiba in praznic, la subsol, unde ajungi coborand pe multeee scari ca lift nu e, cu doua bagaje de mana, cu copil mic etc, etc…un chin). Nu as fi pomenit despre aceasta poveste daca nu ar fi totusi a doua oara (a se tine cont ca zbor extrem de des si numai cu Taromul) cand ma lovesc de un astfel de specimen de stewardesa  pe zborurile Tarom. Am mai patit o astfel de chestie, tot cu o cucoana din „garda veche”, in vara, cand am zburat spre Bucuresti, cu mama, Catinca si sotul meu si am fost tratati sub orice critica tot de o cucoana „din garda veche” care s-a strambat ingrozitor cand i-am cerut apa pentru copil si ulterior ne-a zvarlit mancarea in fata de parca facea aruncarea cu clatite. Nu inteleg aceasta atitudine sub orice critica, cu atat mai mult cu cat nu sunt genul care sa stea cu mana pe butonul de apelare stewart si nu am un copil care face circ sau se plimba sau deranjeaza…ca atare nu se justifica…asta ca sa nu mai spun ca nu s-ar justifica oricum…pentru ca in final asta le este jobul, ei si l-au ales, sa fie stewarzi, iar in fisa postului lor nu cred ca scrie ca trebuie sa urle la pasageri. In  timp ce zburam mi-am adus aminte de una din regulile scrise cu litere mari in avioane: aceea ca au dreptul sa te dea jos din avion daca esti recalcitrant, daca faci scandal etc….exista oare reguli privind atitudinea stewarzilor si daca da, verifica oare cineva?

Revenind, restul zborului a decurs super ok. Ca de obicei, Catinca a fost extrem de cuminte, a mancat, a „citit” reviste si a tras si un pui de somn de o ora. Cand am ajuns deasupra Belgiei am stiut fara sa-mi spuna cineva. De regula, ultimele 15-20 de minute sunt destul de pline de turbulente. De data aceasta, chiar si eu, cea fara frica de avion, m-am cam prins cu maiinile de scaun (precum toti cei din avion). Turbulentele au fost foarte, foarte mari, goluri de aer ca la balamuc…bietul avion era ca o frunza in bataia vantului. Se pare ca am dat ceva ture de aeroport pentru ca nenea pilotul nu prea reusea sa echilibreze „animalul zburator” si sa aterizeze. Cand am atins pamantul am fost atat de incantata, incat am uitat complet s-o intreb pe cucoana, pe care-mi propusesem s-o reclam, cu ce nume a fost botezata de parintii ei.

Si iata-ne ajunse la „casa din Belgia” cum spune Catinca. Fi-mea s-a repezit instant la tablita lasata de Mos Craciun aici si s-a pornit pe creat. De abia am reusit sa-i scot geaca si caciula. Dupa ce a creat putin a mancat niste spaghete cu branza facute de tati si apoi din nou la tablita.

Ca sa va arat ca am inceput usor cu „stangul” reantoarcerea mea in Belgia…ei bine, dimineata, ies eu ca o floare sa ma duc la cumparaturi (ca nu prea aveam mancare si trebuia sa gatesc ceva pentru pranz). Ma sui in masina proprie si personala, reglez scaunul, retovizoarea, oglinda din stanga….si cand sa o reglez pe cea din dreapta constat ca nu exista. Ma uit mai atent si o vad atarnand. Oglinda din dreapta era spre trotuar…deci primul gand, acela ca a lovit-o cineva cu masina si a rupt-o a disparut imediat. Cobor si constat ca hotul ori nu a fost hot si a fost doar o gluma tampita a vreunui pusti beat, pus pe distrugeri, ori a fost un hot tampit care nu a reusit s-o smulga de acolo. Oglinda balanganinda nu este rupta, dar au disparut niste chestii de la ea…deci nu poate fi reparata. Masca oglinzii, din metal, in culoarea masinii, era pusa pe capota, dar nici pe aia nu am vazut-o decat tarziu, pentru ca fiind rosie ca masina, se confunda usor cu locul unde era pusa. Plina de nervie il chem pe sot care o lipeste vitejeste cu scoci..urmeaza sa comandam alta.

Ajung in parcare la GB (adicatela un supermaket micut al lui Carrefour) si cand sa intru inauntru ma trezesc cu o roma cu copchilul in brate care se agata de mine la propriu….milogindu-se in franceza. Ma gandesc s-o injur in romana, ca sa ma racoresc, dar trec mai departe fara sa spun  nimic. Imi fac cumparaturile si cand ies…era tot acolo. Ma urmareste cu privirea pana la parcare si cand vede masina vine fuga langa mine si ma ia pe romaneste. Nu cred ca vreti sa va reproduc discutia…cert este ca mai avea putin si imi punea plodul in portbagajul deschis ca sa poata sa isi bage maiinile in buzunarele mele. Una peste alta discutia s-a incheiat cu „fira-ti voi  ai d… de „ajunsi” ca nu ne dati si noua nimic”…ce am zis eu…ramane acolo unde am spus pentru ca nu a fost defel elegant, dar tare bine m-am simtit.

Acum este seara…restul zilei a decurs calm…cu pilaf cu legume, carnita de curcan la cuptor si supa cu galuste pentru Catinca si tortellini pentru noi. Cati a dormit si cum s-a trezit si-a luat din nou tablita in primire. Este multumita ca dimineata a fost cu tatal ei in parc  si l-a vazut pe magarul Toupi si Poneiul Zorro, prietenii ei. Este a doua seara la Bruxelles…si ma simt ca si cum as fi acasa, la Bucuresti: oglinda smulsa, romi care-ti sar in masina…stau cu urechea ciulita sa vad daca nu cumva incep sa se auda si haitele de caini vagabonzi, dar sigur asta nu se va intampla aici.

Anunțuri

14 răspunsuri so far »

  1. 1

    Beatrice said,

    Uneori sunt cam naiva de felul meu,dar nu inteleg de ce se simt ofensate unele personaje daca le rogi frumos ceva!?Oare bunul simt si buna crestere,unde au disparut?In sfarsit,bine ca ai ajuns cu bine,cat despre faptul ca:”a doua seara la Bruxelles…si ma simt ca si cum as fi acasa, la Bucuresti: „ar trebui apreciat pentru ca nu duci dorul casei,hi,hi,hi…..O scumpica fetita ta si o inteleg cu tablita,e foarte faina.Daca va plictisiti de ea,ne sacrificam noi se ne jucam….Pupici la fete frumoase.

    • 2

      oana said,

      Beatrice, cum spune o cunostinta a mea…nu se simt ofensate ca le rogi frumos…se simt ofensate „ca exista si ca existi”. „Suficienta” a devenit atat de mare si permisivitatea noastra, a celor atinsi de suficienta lor a devenit si ea mare (nu de alta, dar ca sa nu ne mai facem nervi)…incat incepe sa sune totul a „normalitate”. Din pacate nu cred ca are de-a face cu bunul simt ci cu o rupere totala de realitate, de ceea ce sunt, de ceea ce trebuie sa faca, de ceea ce reprezinta ei in contextul respectiv- iar daca nu sunt taxati…de ce nu ar continua?
      Cat despre acasa…oho…n-ai idee cat imi lipseste acasa, adica Bucurestiul…asa cu relele lui. De abia am plecat si deja parca a trecut o luna ….dar ma intorc repejor.
      Tablita ma indoesc sa cada „in dizgratie” prea curand pentru ca si-a dorit-o mult prea mult. A fost favorita ei inca de cand a mers prima data la gradi 😀

  2. 3

    alinadobre said,

    Mi-au dat lacrimile cand am vazut pozele cu Catinca..e printre primele dati cand intru pe site-ul tau..si ..ai o fata foarte frumoasa!!
    Sunt insarcinata s probabil de aici mi se trag starile extra-emotionale.:)

    • 4

      oana said,

      Alina, bine ai venit. Iti multumim mult pentru laude si ne bucuram ca ne vizitezi. Iti doresc sarcina usoara si un bebe sanatos, frumos si cumintel. Te asteptam cu drag la noi pe blog, ori de cate ori ai chef si daca te putem ajuta cu ceva informatii iti stam la dispozitie. In cate luni esti?

  3. 5

    Bogdana said,

    Pfoau. Ce sa mai zic? Si stii, noi ne gandim serios sa venim si noi acolo. Si cand zic serios, chiar e serios :)))

    Oricum, cand om avea ocazia, o sa iti povestesc si eu apropos de bruxelles, peripetiile noastre pe acolo.

    • 6

      oana said,

      Bogdana…ce sa zic si aici e cu bune si cu rele, in general bune, dar au si ei problemele lor ca natie, ca atitudine si mai ales in materie de servicii care, de multe ori sunt sub cele din Romania (nu credeam ca o sa ajung sa zic asta). Insa, daca tragi linie, exista conditii mult mai bune si oferte mult mai tentante pentru a-ti creste aici un copil…viata este in linii mari mult mai buna si in linii majore mult mai curata. Tu deja stii chestiile astea, nu cred ca-ti spun noutati, cadoar aveti apropiati care locuiesc aici. Eu una m-as bucura sa veniti aici ca as mai avea si eu companie placuta si oameni alaturi de care sa-mi fie drag sa-mi petrec timpul.
      Va pup si nastere usoara luni…asteptam poze!

  4. 7

    Moi said,

    Pana acum eu nu am intalnit excelenta la zborurile spre Bucuresti . SI „curse normale” si „low cost ” toate au bune si rele. Se parea ca va trebui sa ” ne obisnuim” cu aceasta mediocritate pana una alta .

    • 8

      oana said,

      In primul rand, bine ai venit pe blogul nostru. Da, ai dreptate, excelenta nu am vazut pe zborurile spre/dinspre Bucuresti, dar sa stii ca nici alte companii straine nu exceleaza. Comparativ cu ele Taromul are niste „plusuri” (ca de exemplu mancarea care la alte companii este absolut execrabila). Despre zborurile Low cost…..in afara de faptul ca sunt low cost (si asta nu intotdeauna pentru ca la Tarom daca iti rezervi zborurile din timp poti lua la sume similare!) eu am de zis numai de rau. Cel putin despre Blue Air cu care m-am jurat pe toate cele ca nu mai zbor niciodata, nici daca ar fi s-o iau pe jos spre casa!:D Totusi, la aceste zboruri low cost te astepti la conditii mediocre si la atitudini asemenea pe cand la o companie gen Tarom nu este normal sa te trezesti cu astfel de „surprize”. Eu una nu vreau sa ma mai obisnuiesc cu mediocritatea niciuneaia din ele si am de gand sa le „taxez”…pe principiul ca daca vor fi mai multi ca mine…se vor aduna plangerile si vor fi nevoiti sa ia atitudine daca nu vor sa piarda clienti.

  5. 9

    cojocarii said,

    madama chiar nu trebuie iertata! Garda noua sa veche, e problema ei daca nu stie sa se poarte cu pasagerii!
    Neplacut sirul de peripetii, dar sper ca ati incheiat cu ele. 😉
    Catinca e tare fericita de noul cadou! 🙂 Sa-l foloseasca cu creativitate si placere in continuare!

  6. 11

    D@n!el@ said,

    super misto tablita! am vazut si pe aici ceva asemanator, dar mai rudimentar. referitor la tarom…cauta si tu vre-o pila acolo si pune o vorba buna pt tanti. iti dai seama ca mi-as fi infipt tocul in piciorul ei in timp ce-i sopteam la ureche ca o astept la coborare 😀

    • 12

      oana said,

      Da, tablita chiar este ok…eu sunt multumita, a meritat banii. referitor la Tarom, am mers pe calea oficiala, adica plangere (cu link la blog) si date suplimentare privind zborul, chiar pe site-ul lor. Pentru moment am primit raspuns impersonal (nesemnat de o persoana) ca „se va cerceta si voi fi anuntata”…..sunt curioasa daca voi mai primi vreun semn dupa ce „se va cerceta”.

  7. 13

    Mihaela Contiu said,

    Incep cu relele 😀 Ce ma bucur ca ai reclamat-o! Nu trebuie iertati defel! Eu as mai suna dupa 2 saptamani sa vaz ce-au „inteprins” in sensul asta. Cu tiganca, bine ca te-ai eliberat, si sunt sigura ca-ti merita cuvintele!!

    Bine ca ati ajuns sanatosi inapoi! Ma bucur ca-i place tablita Catincai. Vroiam sa-i iau si eu Sofiei, dar e totusi prea mica pentru ea … zic eu 🙂
    Sa aveti un an mai bun! fara bormasine si oglinzi rupte et co, si cu multa sanatate!

    • 14

      oana said,

      Mihaela…am sa trimit un email peste 2 saptamani sa vad daca au facut ceva. In ceea ce priveste tiganca, offf, chiar nu am nimic cu nimeni ca in fond sunt si ei oameni, dar zau ca m-am saturat pana peste cap de agresivitatea asta specifica lor in ale cersetoriei…
      Multumesc pentru urari…sper si eu sa se sfarseasca ghinioanele!


Comment RSS · TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: